Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Adrian Păunescu, poetul unor previziuni cutremurătoare

Primit pentru publicare: 25 Martie 2020
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat: 25 Martie 2020
© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Adrian Păunescu, poetul unor previziuni cutremurătoare

     Ori de câte ori am citit şi recitit  opera poetică a lui Adrian Păunescu, nu m-am oprit niciodată, în mod insistent, asupra unor poezii care circulă astăzi pe internet sau pe alte lungimi de undă şi, abia acum îmi dau seama că ele exprimă o realitate a zilelor noastre. Se spune că poeţii sunt uneori cei mai înţelepţi profeţi care ne pot ajuta să ne imunizăm măcar sufleteşte. Adrian Păunescu poate fi unul dintre aceştia şi valoarea lui creşte şi mai mult în ochii noştri prin cutremurătoarea poezie- premoniţie, intitulată ,,Bolnavi unanimi “. Ea a fost scrisă în anul 2002, cu opt ani înaite de a trece în nefiinţă, şi iată că, ceea ce spune el, atât de simplu şi fără încărcături stilistice, se adevereşte prin ravagiile care le produce noul coronavirus :  ,,Ce-ar fi dacă, într-o zi blestemată, ne-am îmbolnăvi cu toţii deodată ?….Şi medici şi pacienţi, părinţi şi copii ? “ Interogaţia retorică ne dă fiori,  stârneşte frică şi disperare, provoacă o îngrozitoare  nelinişte în sufletul tutror. ,, Ce-ar fi, ce-ar fi /Dacă brusc ne-am îmbolnăvi/ Dacă n-ar avea/ Cine pe cine să ne mai trateze… ?“ O altă poezie,  în care sunt strecurate aleatoriu rezonanţe îngrijorătoare, se numeşte ,,Implacabil “. ,,Miroase –a carantină peste veac,/bolnavii sunt chemaţi să se supună/la încercarea ultimă comună,/ să li se spună : nu mai aveţi leac”. Ce poate fi mai dureros decât acest adevăr care ne mistuie în fiecare clipă.

  Dar  opera  lui Adrian Păunescu cuprinde şi alte versuri care par a fi buletine triste de ştiri ale televiziunilor, radiourilor şi agenţiilor de presă de azi, care pot fi luate drept avertismente pentru întreaga omenire : ,,Umblăm printre stele, dar murim de gripă/ Şi proclamăm dreptăţi în alte ţări,/ Dar în gospodăria noastră ţipă/ În nopţi de coşmar stafii, călări “ ; ,,Aproape am ajuns să ne mândrim/ Că mai rapid în acest veac se moare,/ Că noi ne-mbolnăvim şi suferim/ De boala bolilor fără scăpare “ (1979 )  ; ,,O viaţă blocată de crize/ Şi boli ce n-au fost niciodată,/ Spre a îndrepta Pământul,/Planeta în veci vinovată (1983) ; ,,Miroase a dezinfectant şi a lavă,/Vine boala bolnavă “ (1974 ).
Comentariile sunt de prisos şi de aceea dau posibilitatea cititorilor să mediteze asupra acestor versuri :

„Bolnavi unanim”

Si ce-ar fi dacă,
Intr-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată?
Si medici, si pacienți,
Si părinți, si copii?

Ce-ar fi, ce-ar fi
Daca, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine sa mai trateze,
Bandaje si paranteze?

Ce-ar fi dacă,
In urma dreptului legitim
De a ne îmbolnăvi,
Chiar ne-am trezi,
Că ne-am îmbolnăvit
Si n-avem cui ne adresa,
N-avem pe cine chema?

Ce-ar fi dacă,
Intr-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi
Cu toții
Deodată?