ALICE DONOSE—PISICĂ

– O VIAŢĂ DEDICATĂ CERCETĂRII –

Lucian Manole

1936, martie, 16…

…o dată aparent banală pentru unii, dar plină de semnificaţie pentru satul Borolea şi implicit pentru comuna Hăneşti şi asta după ce Dumnezeu a binecuvântat naşterea celui mai mare biolog al comunei – cercetător dr. Alice Donose-Pisică. Mezina familiei Aneta şi Gheorghe Donose, Alice s-a dovedit a fi o mare iubitoare de frumos şi, interesată de latura ştiinţifică a lucrurilor, a încercat mereu să elucideze unele mistere ale ştiinţei dar şi ale vieţii.

Etapele formării profesionale şi umane …

…ale biologului Alice Donose Pisică au început odată cu frecventarea cursurilor primare, gimnaziale şi liceale. În anul 1954 a absolvit cursurile Liceului teoretic de fete Nr. 2 din Dorohoi cu diploma de bacalaureat nr. 034114/639, iar în vara aceluiaşi an, a devenit studentă a Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi. Licenţiată în biologie zoologie şi chimie Alice Donose Pisică a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale – Geografie în 1958, specialitatea ştiinţe naturale şi chimie (diploma nr. 70053/2187), dar şi secţia biologie – zoologie în anul 1959 (diploma nr. 106929/2930). Finalizarea studiilor universitare au reprezentat doar o rampă de lansare pentru biologul Alice Donose Pisică, deoarece o parte din activitatea postuniversitară a fost încununată de obţinerea titlului de doctor în biologie al Universităţii din Bucureşti în specialitatea ,,Fiziologie vegetală” (diploma: seria C nr.1143/1229).

Activitatea desfăşurată…

…de biologul Alice Pisică Donose poate fi delimitată de trei mari coordonate: Inginer micolog-tehnolog la Fabrica de Antibiotice Iaşi, biolog-cercetător la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi şi cercetător ştiinţific al Academiei Române.

După absolvirea facultăţii a fost încadrată la Fabrica de Antibiotice Iasi, la 28.05.1959, în funcţia de inginer tehnolog de fabricaţie a streptomicinei. La 20.10.1960, s-a transferat la ,,Serviciul de Cercetări al Fabricii de Antibiotice”, unde a funcţionat ca inginer cercetător. Începând cu 01.09.1962 a lucrat ca inginer tehnic calitate şi inginer tehnolog de laborator în cadrul ,,Staţiei de însămânţări a Fabricii”, fiind responsabilă cu întreţinerea ,,Colecţiei de tulpini producătoare de antibiotice” a fabricii şi a colecţiei de tulpini străine.

De la 20.01.1964 s-a transferat pe bază de concurs la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi, ca biolog – cercetător la Catedra de Biologie Medicală, unde a lucrat până în 1967, când tot pe bază de concurs devine cercetător ştiinţific cu vechime al Academiei Române – Filiala Iaşi.

La 21.01.1976, Alice Donose Pisică susţine şi reuşeşte în concursul, care i-a conferit titlul de Cercetător ştiinţific principal III, în specialitatea ,,Fiziologia plantelor”, iar din mai 1990 este promovată în funcţia de Cercetător ştiinţific principal II, apoi Cercetător ştiinţific principal I.

Specializările…

…efectuate de către Alice Donose Pisică în ţară şi străinătate pot fi deduse din lista de mai jos:

1. În perioada când şi-a desfăşurat activitatea la Fabrica de Antibiotice a urmat cursurile de specializare în ,,Producerea de Antibiotice”. Cursul a durat 2 ani şi a fost absolvit în anul 1964 cu diploma nr.9052/25.1964;

2. Între 1968-1969 pentru efectuarea tezei de doctorat şi pentru însuşirea unor tehnici specifice de laborator, a efectuat cursurile de specializare în ,,Cromatografie”, la Institutul ,,Traian Savulescu” din Bucureşti sub îndrumarea renumitei cercetătoare dr. Georgeta Fabian-Galan şi a specialiştilor japonezi de la firma ,,Jeolce”;

3. Sub îndrumarea renumiţilor fiziologi Acad. Prof. Dr. Doc. Emil Pop, Dr. V. Soran şi Dr. Rozalia Vintilă a efectuat în perioada 1970-1971 un curs de specializare în domeniul ,, Mişcărilor protoplasmatice”;

4. În anul şcolar 1973-1974 a urmat un curs intensiv de limbă engleză (diploma nr. 15551/260/1974) , organizat de Catedra de Limba Engleză a Universităţii din Iaşi;

5. În anul 1978 a efectuat o specializare în Rusia la Institutul ,,Timireazev”, Universitatea ,,Lomonosov” din Moscova şi la Institutul ,,Komarov” din Leningrad, unde
şi-a însuşit unele tehnici specifice de studiere a adaptării plantelor în condiţii de temperaturi extreme;

6. În anul 1981, împreună cu un grup de biologi din Cluj, Bucureşti, Piatra-Neamţ şi Iaşi, Alice Pisică Donose a urmat cursul de ,,Statistică matematică în biologie” susţinut de către Dr. M. Oltean în oraşul Orşova.

Activitatea profesională şi didactică…

…a biologului Alice Donose Pisică în perioada cât a cercetat la Fabrica de Antibiotice a constat în efectuarea lucrărilor de micologie şi bacteriologie necesare biosintezei streptomicinei. Mai târziu aria de cercetare a biologului Donose Pisică s-a extins şi asupra biosintezei Neomicinei, Viomicinei, Griseofulvinei, Nistatinei şi Griseinei precum şi a altor producători de antibiotice. Tot în această perioadă a fost direct răspunzătoare de Micoteca fabricii, având în întreţinere 520 de tulpini dintre care 170 produse în fabrică şi 350 provenite din străinătate, dar a şi publicat 3 lucrări ştiinţifice în Caietul Documentar-Antibiotice, elaborând şi 4 regulamente de fabricaţie pentru biosinteza Tetraciclinei, Neomicinei şi a Pencilinei V precum şi regulamentul de întreţinere al Micotecii – lucrări cu caracter strict secret (nepublicate).

În cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Alice Donose Pisică a fost preocupată de activitatea didactică şi ştiinţifică a laboratorului, predând studenţilor lucrările practice de ,,Biologie Medicală”. De asemenea tot în această perioadă a participat la elaborarea a 3 lucrări ştiinţifice privind reflexele condiţionate la şobolanii tineri şi bătrâni puşi în diverse condiţii experimentale de laborator. Începând cu anul 1991 a activat şi ca profesor asociat la Facultatea de Biologie a Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, unde a predat cursurile: ,,Bioconversia materiilor prime”, ,,Protecţia şi poluarea mediului ambiant”, ,, Fiziologia plantelor” etc.

Activitatea din cadrul Filialei Iaşi a Academiei şi a Institutului de Cercetări Biologice a constat în efectuarea unor cercetări în teren şi laborator precum şi redactarea unor lucrări ştiinţifice şi a unor contracte de cercetare.

Activitatea ştiinţifică …

…este oglindită în elaborarea şi publicarea a 66 de articole, însumând 840 de pagini, dintre care la 32 de lucrări Alice Donose Pisică este prim-autor iar la celelalte colaborator. Activitatea ştiinţifică se referă în principal la următoarele direcţii de cercetare:

– studii privind vegetaţia din jurul oraşului Iaşi şi acţiunea unor stimulenţi chimici asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură;

– studii privind fiziologia şi biosinteza producătorilor de antibiotice;

– cercetări privind stabilirea reflexelor condiţionate la şobolani în condiţii specifice de carenţă proteică;

– cercetări cu caracter ecologic;

– studiul rezistenţei plantelor la condiţiile nefavorabile de mediu;

– remanenţa îngrăşămintelor aplicate anual asupra culturilor de grâu, secară şi ierburi perene precum şi valoarea recoltei agricole obţinute în funcţie de nivelul de fertilizare;

– testarea incompatibilităţii unor soiuri de păr altoiţi pe gutui şi a valorii calitative a unor fructe de măr, precum şi a perturbărilor fiziologice survenite la unele soiuri de prun în urma atacului unor boli feliare;

– studii ecofiziologice privind unele asociaţii vegetale ierboase (staţionarul Ilişeşti – Suceava) şi lemnoase (staţionarele Slatioara şi zona Munţilor Călimani);

– cercetări ecologice în ecosistemele forestiere de stejar, gorun, brad şi molid, afectate de uscare, prin intermediul unor indici ecofiziologici specifici;

– studii de prognoză asupra condiţiilor pedoclimatice, bioedafice, ecofiziologice şi a învelişului vegetal din perimetrul extinderii sistemului de irigaţii Horia-Liveni-Manoleasa, judeţul Botoşani;

– stabilirea compoziţiei chimice a litierei din pădurile de la Slătioara, Munţii Călimani, Retezat şi Bucegi şi determinarea schimbărilor cantitative şi calitative survenite în timp, în funcţie de natura plantelor care formează litiera şi condiţiile altitudinale;

– stabilirea potenţialului bioproductiv al pajiştilor fertilizate şi nefertilizate şi a indicelui de recoltă în funcţie de compoziţia floristică,climă şi nivelul de fertilizare;

– determinarea regimului termical plantelor în funcţie de grupa ecologică de origine; procentul de germinaţie al unor plante în funcţie de tratarea termică şi chimică precum şi alte cercetări abordate în funcţie de tematica de doctorat şi contractele de cercetare ştiinţifică solicitate de beneficiari.

Lucrările ştiinţifice publicate…

…cuprind o gamă bogată şi diversificată de studii, cercetări, observaţii şi analize rezultate în urma miilor de ore de muncă atât pe teren cât şi în laborator şi care coraborate cu experienţa şi specializările dobândite de cercetătorul Alice Pisică Donose au dus la edificarea temeliei studiului biologic şi nu numai. Din lista lucrărilor publicate, listă întocmită chiar de către d-na Pisică Donose amintim:

1. Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei pădurii Breazu—oraşul Iaşi, 1957, Alexiuc Alexandrina, Beche Ana, Donose Alice, ş.a., Lucr. St. ale celei de a II-a Conferinţă naţională a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Bucureşti;

2. Observarea influenţei derivaţiilor 2M4CFA şi 3M4CFA, administraţi în diferite moduri şi concentraţii asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de roşii şi castraveţi, 1957, Alice Donose, ş.a., Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti;

3. Câteva date privind biosinteza griseofulvinei, 1962, Alice Donose Pisică, Caiet documentar-Antibiotice, nr. 2, Iaşi;

4. Obţinerea neomicinei prin fermentaţie, 1963, Alice Donose Pisică, Caiet documentar-Antibiotice, nr.2, Iaşi;

5. Obţinerea neomicinei prin biosinteză, 1963, Alice Donose Pisică, Caiet documentar- Antibiotice, nr.3-4, Iaşi;

6. Metabolismul la şobolani în carenţă proteică şi problema vlorii standardelor de suprafaţă corporală la animale cu scădere ponderală, 1966, N. Zaharia, St. Petrescu, C. Marcu, L. Zaharia, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXX, nr.4, Iaşi;

7. Activitatea nervoasă superioară la şobolanii tineri şi bătrâni, 1967, N. Zaharia, C. Marcu, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXXI, nr.2, Iaşi;

8. Influenţa întreruperii îndelungate a steriotipului condiţinat asupra activităţii nervoase superioare la şobolanii bătrâni, 1968, N. Zaharia, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXXII, nr. 6, Iaşi;

9. Comportarea soiului de păr Abatele Fetel altoit pe gutui, 1969, N. Cojeneanu, I. Bodi, Alice Donose Pisică, ş.a., Analele Institutului de Cercetare Pomicolă, Piteşti, vol.I;

10. Variaţia cantităţii de glucide la grâul de toamnă cultivat în condiţii de nutriţie minerală diferită, 1971, N. Cojeneanu, Alice Donose-Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

11. Variaţia diurnă şi sezonieră a fotosintezei la frunzele soiului de viţă de vie Aligote altoit pe Berlandieri X Riparia .5BB, 1972, N. Cojeneanu, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

12. Particularităţi de rezistenţă la iernare a unor soiuri de viţă de vie, 1974, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

13. Studiul factorilor care determină ameliorarea şi sporirea producţiei pajiştilor de Agrostis tenuis cu Festuca rubra din Podişul Sucevei, 1976, Th. Chifu şi colab. (Alice Donose Pisică), Iaşi;

14. Acţiunea temperaturilor extreme asupra plantelor, 1976, Alice Donose Pisică, Rezumatul Tezei de Doctorat, Bucureşti;

15. Cercetări ecologice în pădurea Domniţa-Voineşti jud. Iaşi, 1977, D. Mititelu, Th. Chifu, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Bacău;

16. Influenţa temperaturii asupra intensităţii fotosintezei la grâul de toamnă Bezostaia 1 şi secara Danae, în condiţiile din NE – ul Moldovei, 1978, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări Biologice, T.30, nr.2, Bucureşti;

17. Cercetări privind corelaţia proceselor de creştere cu producţia la grâuul de toamnă Bezostaia 1, în condiţii de fertilizare diferită, 1979, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări Biologice, T.31, nr. 2, Bucureşti;

18. Cercetări privind intensitatea respiraţiei şi a fermenţilor respiratori laa grâu şi secară, în condiţii naturale de mediu, 1979, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ, Seria Botanică-Biologie;

19. Cercetări privind procesele de descompunere ale litierei din Codrul Secular Slătioara Rarău, 1980, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

20. Efectele fertilizării cu azot asupra structurii biocenotice dintro pajişte de Agrostis tenuis cu Festuca rubra din Podişul Sucevei, 1981, G. Davidescu, M. Călugăr, N. Vasiliu, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinşifice ale Staţiunii Centrale pt. Cultura pajiştilor Măgurele Braşov, vol.VI, Braşov;

21. Cercetări fiziologice la câteva plante ierboase din Codrul Slătioara, 1983, Alice Donose Pisică, Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

22. Pigmenţii asimilatori la plantele lemnoase de la limita superioară a pădurii din masivul Călimani, 1983, A. Antohe, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

23. Acţiunea unor substanţe poluante din aer asupra câtorva plante cultivate din zona judeţului Neamţ, 1984, Alice Donose Pisică, ş.a., Volum Festiv – 150 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Ştiinţe Naturale Iaşi;

24. Cercetări privind interrelaţiile procesului de creştere cu producţia şi factorii climatici din Moldova la grâul de toamnă, fertilizat diferit, 1985, Alice Donose Pisică, ş.a., Cluj;

25. Efectul poluanţilor chimici din zona platformei Săvineşti asupra unor plante de cultură, 1985, Alice Donose Pisică, ş.a., Actualitate şi perspectivă în biologie, Cluj;

26. Studiul biomasei ierboase din făgetele din Munţii Nemirei, Tarcăului şi Berzunţi, 1986, T. Chifu, C. Stoiculescu, A. Murariu, Alice Donose Pisică, ş.a., Analele Universităţii ,, Al. I. Cuza”, Tom XXXII, ser.II, Iaşi;

27. Cunoaşterea şi valorificarea optimă a resurselor naturale, Alice Donose Pisică, Lucrările celei de a III-a conferinţe Naţionale de Ecologie, Arad, 4-7 iunie 1987;

28. Cercetări fiziologice privind germinaţia seminţelor la Poa pratensis, 1987, Alice Donose Pisică, Analele Universităţii ,,Al. I. Cuza”, Tom XXXII, S.II, Biologie, Iaşi;

29. Cercetări fiziologice la unele soiuri de măr, 1988, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale celui de al VI-lea Simpozion de Ecologie Umană, XXIX, 6 octombrie 1988, Iaşi;

30. Aspecte ale procesului de descompunere dintr-o pajişte fertilizată cu azot mineral, 1989, M. Călugăr, M. Huţu, Alice Donose Pisică, Studii şi Cercetări de Biologie, Seria Biologie Animală, T.41, nr. 1, Bucureşti;

31. Caracterizarea ecologică a unor pajişti din Munţii Călimani, 1989, T. Chifu, A. Antohe, Gh. Lupaşcu, Al. Manoliu, D. Mititelu, T. Moţiu, A. Murariu, M. Niţă, Alice Donose Pisică. ş.a., Analele Universităţii ,,Al. I. Cuza”, Iaşi, T. XXXV, s.II, Biologie;

32. Cercetări ecofiziologice în asociaţiile de tufărişuri subalpine din masivul Călimani, 1990, A. Antohe, Alice Pisică Donose, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Vegetală, T. 42, nr.2, Bucureşti;

33. Estimarea productivităţii primare a pajiştilor din masivul Călimani, 1990, A. Antohe, Alice Pisică Donose, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Vegetală, T. 42, nr.2, Bucureşti;

34. Contribuţii la studiul influenţei factorului termic asupra cercetării şi producţiei grâului de Toamnă, 1991, Alice Donose Pisică, Lucrări Ştiinţifice, Ion Ionescu de la Brad – Iaşi, Vol. 33, Seria Agronomie;

35. Succesiunea microartropodelor edafice în cursul descompunerii unor resturi organice monospecifice, 1992, M. Huţu, F. Bulimar, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Animală, T. 44, nr.1, Bucureşti;

Lucrările efectuate pe bază de contracte…

…reprezintă un alt domeniu de care biologul Alice Donose Pisică s-a ocupat în cea mai mare parte a carierei sale de cercetător. Dintre aceste lucrări se remarcă:

1. Studiul fiziologic al nivelului de nutriţie şi al rezistenţei la îngheţ la viţa de vie (soiurile Aligote şi Risling Italian) cultivate pentru vin, în condiţiile din nord-estul Moldovei, Beneficiar:ASAS şi ICHV Iaşi (perioada 1969-1974);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat fotosinteza, dinamica glucidelor, procesul de coacere a lăstarilor şi a rezistenţei la îngheţ a soiurilor de viţă de vie cultivate în zona Iaşi.

2. Structura, dinamica, ecologia şi productivitatea biologică a unor pajişti naturale din Podişul Sucevei, în condiţiile aplicării unor tratamente. Beneficiar: ASAS, ICPCP Braşov şi SCA Suceava (perioada 1974-1990);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat creşterea de regenerare la gramineele perene Poa pratensis şi Agrostis tenuis precum şi metabolismul glucidic şi kineral al ierburilor perene.

3. Studiul factorilor care determină ameliorarea şi sporirea producţiei pajiştilor permanente din Podişul Sucevei (Periaoda 1977-1980);

Observaţie: s-a studiat creşterea ierburilor, dinamica glucidelor, conţinutul în celuloză şi proteină brută şi variaţia elementelor minerale.

4. Studiul efectului fertilizării pajiştilor naturale asupra desfăşurării proceselor chimice, fizice şi biologice din sol şi interrelaţiile dintre sol, plante şi animale (perioada 1981-1990);

Observaţie: s-a studiat circuitul azotului şi conţinutul în azot nitric şi nitros la ierburile fertilizate.

5. Studiul efectului fertilizării pajiştilor (perioada 1986-1990)

Observaţie: s-a studiat variaţia cantitativă şi calitativă a ierburilor; aspectele fiziologice ale plantelor bolnave atacate de agenţi fitopatogeni; vâscozitatea protoplasmei la plantele din pajişti afectate de fertilizare intensivă.

6. Dinamica celulozei şi unii indici ecofiziologici ai plantelor ierboase (perioada 1986-1990);

Observaţie: s-a studiat indicii ecofiziologici ai plantelor ierboase şi al litierei ierburilor; metabolismul organic şi mineral.

7. Cercetări biocenotice asupra unor păduri din partea de SV a judeţului Iaşi. Pădurea Domniţa Voineşti (perioada 1974-1977);

Observaţie: s-au studiat aspectele privind creşterea puieţilor, variaţia conţinutului de glucide şi macroelemente la puieţii de fag, carpăn, stejar şi tei.

8. Producţia şi procesele ce au loc în ecosistemele silvice montane în condiţiile naturale şi cele modificate de om. Păstrarea şi refacerea echilibrului ecologic al principalelor ecosisteme din rezervaţiile naturale şi unităţi de producţie forestieră – Slătioara (perioada 1977-1980);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat procesele de acumulare şi descompunere a litierei, dinamica substanţelor organice şi minerale din trunchiurile arborilor aflaţi în diferite faze de descompunere; aspecte fiziologice la puieţii speciilor menţionate.

9. Conţinutul în substanţe organice şi minerale la plantele ierboase indicatoare şi dominante din rezervaţia Slătioara (perioada 1977-1980);

10. Efectele lucrărilor complexe de desecare şi amenajare asupra ecosistemului de pajişte naturală din lunca Prutului (perioada 1986-1989)

Observaţie: s-a studiat metabolismul organic, mineral şi regimul hidric al plantelor de pe sărături.

11. Studiul fiziologiei germinaţiei seminţelor de Poa Pratensis (perioada 1985-1988);

Observaţie: s-a studiat efectul factorilor fizici şi chimici ce măresc procentul de germinaţie al seminţelor în condiţii de laborator, precum şi temperatura optimă de germinaţie.

12. Studiul posibilităţilor de optimizare a activităţii de biosinteză a vitaminei B12 la specia Propionbacterium Shermanii prin metode clasice şi moderne (perioada 1987-1989)

Observaţie: s-a studiat capacitatea bioproductivă a tulpinii propionbacterium S. În funcţie de calitatea extractului de porumb şi analiza cromatografică a mediilor de cultură.

13. Efectul îngrăşămintelor verzi asupra faunei edafice (perioada 1988-1989)

Observaţie: s-a studiat rata descompunerii resturilor vegetale.

14. Efectele unor pesticide asupra organismelor dăunătoare şi utile din ecosistemele agricole şi naturale (perioada 1987-1988)

Observaţie: s-a studiat conţinutul în substanţă organică pigmenţi şi elemente.

15. Cercetări ecologice complexe în ecosistemul forestier de stejar, gorun, brad şi molid afectate de uscare, comparativ cu ecosistemele etalon (perioada 1988-1993);

Observaţie: s-a studiat variaţia apei şi a substanţei uscate, fotosinteza şi pigmenţii asimilatori, dinamica glucidelor şi a elementelor minerale precum şi intensitatea respiraţiei şi a fermenţilor respiratori la plante afectate de uscare.

16. Studiul ecologic al unor ecosisteme din Bazinul Dornelor şi Podişul Central Moldovenesc. Structura şi producţia biologică a molidişului din Bazinul Superior al râului Neagra;

Observaţie: s-a studiat conţinutul în substanţe organice şi minerale şi regimul hidric la plantele irigate şi neirigate din zonele amintite.

17. Evidenţierea efectelor ecologice ale degradării mediului, prevenirea şi limitarea acestora prin metode biologice (perioada 1989-1990);

Observaţie: s-au studiat câmpurile experimentale din zona Poiana Braşov. S-a analizat conţinutul hidric, substanţa uscată, conţinutul în glucide şi pigmenţii asimilatori ai ierburilor fertilizate diferenţiat.

Dr. Alice Donose Pisică a fost şi rămâne un cercetător de elită …

…iar în sprijinul acestei afirmaţii vin sutele de cercetări efectuate sau zecile de specializări dobândite. Totuşi niciodată nu a uitat localitatea natală – satul Borolea. La 14 iulie 2007, cu prilejul acţiunii culturale ,,Satul Borolea – 575 de ani”, Dr. Alice Donose Pisică nota în Cartea de Aur a Şcolii ,,Platon Ciucă” din localitate: ,,Rămân mereu alături de toţi cei ce sunt şi au fost boroleni”.

 

ALICE DONOSE—PISICĂ

– O VIAŢĂ DEDICATĂ CERCETĂRII –

Lucian Manole

1936, martie, 16…

…o dată aparent banală pentru unii, dar plină de semnificaţie pentru satul Borolea şi implicit pentru comuna Hăneşti şi asta după ce Dumnezeu a binecuvântat naşterea celui mai mare biolog al comunei – cercetător dr. Alice Donose-Pisică. Mezina familiei Aneta şi Gheorghe Donose, Alice s-a dovedit a fi o mare iubitoare de frumos şi, interesată de latura ştiinţifică a lucrurilor, a încercat mereu să elucideze unele mistere ale ştiinţei dar şi ale vieţii.

Etapele formării profesionale şi umane …

…ale biologului Alice Donose Pisică au început odată cu frecventarea cursurilor primare, gimnaziale şi liceale. În anul 1954 a absolvit cursurile Liceului teoretic de fete Nr. 2 din Dorohoi cu diploma de bacalaureat nr. 034114/639, iar în vara aceluiaşi an, a devenit studentă a Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi. Licenţiată în biologie zoologie şi chimie Alice Donose Pisică a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale – Geografie în 1958, specialitatea ştiinţe naturale şi chimie (diploma nr. 70053/2187), dar şi secţia biologie – zoologie în anul 1959 (diploma nr. 106929/2930). Finalizarea studiilor universitare au reprezentat doar o rampă de lansare pentru biologul Alice Donose Pisică, deoarece o parte din activitatea postuniversitară a fost încununată de obţinerea titlului de doctor în biologie al Universităţii din Bucureşti în specialitatea ,,Fiziologie vegetală” (diploma: seria C nr.1143/1229).

Activitatea desfăşurată…

…de biologul Alice Pisică Donose poate fi delimitată de trei mari coordonate: Inginer micolog-tehnolog la Fabrica de Antibiotice Iaşi, biolog-cercetător la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi şi cercetător ştiinţific al Academiei Române.

După absolvirea facultăţii a fost încadrată la Fabrica de Antibiotice Iasi, la 28.05.1959, în funcţia de inginer tehnolog de fabricaţie a streptomicinei. La 20.10.1960, s-a transferat la ,,Serviciul de Cercetări al Fabricii de Antibiotice”, unde a funcţionat ca inginer cercetător. Începând cu 01.09.1962 a lucrat ca inginer tehnic calitate şi inginer tehnolog de laborator în cadrul ,,Staţiei de însămânţări a Fabricii”, fiind responsabilă cu întreţinerea ,,Colecţiei de tulpini producătoare de antibiotice” a fabricii şi a colecţiei de tulpini străine.

De la 20.01.1964 s-a transferat pe bază de concurs la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi, ca biolog – cercetător la Catedra de Biologie Medicală, unde a lucrat până în 1967, când tot pe bază de concurs devine cercetător ştiinţific cu vechime al Academiei Române – Filiala Iaşi.

La 21.01.1976, Alice Donose Pisică susţine şi reuşeşte în concursul, care i-a conferit titlul de Cercetător ştiinţific principal III, în specialitatea ,,Fiziologia plantelor”, iar din mai 1990 este promovată în funcţia de Cercetător ştiinţific principal II, apoi Cercetător ştiinţific principal I.

Specializările…

…efectuate de către Alice Donose Pisică în ţară şi străinătate pot fi deduse din lista de mai jos:

1. În perioada când şi-a desfăşurat activitatea la Fabrica de Antibiotice a urmat cursurile de specializare în ,,Producerea de Antibiotice”. Cursul a durat 2 ani şi a fost absolvit în anul 1964 cu diploma nr.9052/25.1964;

2. Între 1968-1969 pentru efectuarea tezei de doctorat şi pentru însuşirea unor tehnici specifice de laborator, a efectuat cursurile de specializare în ,,Cromatografie”, la Institutul ,,Traian Savulescu” din Bucureşti sub îndrumarea renumitei cercetătoare dr. Georgeta Fabian-Galan şi a specialiştilor japonezi de la firma ,,Jeolce”;

3. Sub îndrumarea renumiţilor fiziologi Acad. Prof. Dr. Doc. Emil Pop, Dr. V. Soran şi Dr. Rozalia Vintilă a efectuat în perioada 1970-1971 un curs de specializare în domeniul ,, Mişcărilor protoplasmatice”;

4. În anul şcolar 1973-1974 a urmat un curs intensiv de limbă engleză (diploma nr. 15551/260/1974) , organizat de Catedra de Limba Engleză a Universităţii din Iaşi;

5. În anul 1978 a efectuat o specializare în Rusia la Institutul ,,Timireazev”, Universitatea ,,Lomonosov” din Moscova şi la Institutul ,,Komarov” din Leningrad, unde
şi-a însuşit unele tehnici specifice de studiere a adaptării plantelor în condiţii de temperaturi extreme;

6. În anul 1981, împreună cu un grup de biologi din Cluj, Bucureşti, Piatra-Neamţ şi Iaşi, Alice Pisică Donose a urmat cursul de ,,Statistică matematică în biologie” susţinut de către Dr. M. Oltean în oraşul Orşova.

Activitatea profesională şi didactică…

…a biologului Alice Donose Pisică în perioada cât a cercetat la Fabrica de Antibiotice a constat în efectuarea lucrărilor de micologie şi bacteriologie necesare biosintezei streptomicinei. Mai târziu aria de cercetare a biologului Donose Pisică s-a extins şi asupra biosintezei Neomicinei, Viomicinei, Griseofulvinei, Nistatinei şi Griseinei precum şi a altor producători de antibiotice. Tot în această perioadă a fost direct răspunzătoare de Micoteca fabricii, având în întreţinere 520 de tulpini dintre care 170 produse în fabrică şi 350 provenite din străinătate, dar a şi publicat 3 lucrări ştiinţifice în Caietul Documentar-Antibiotice, elaborând şi 4 regulamente de fabricaţie pentru biosinteza Tetraciclinei, Neomicinei şi a Pencilinei V precum şi regulamentul de întreţinere al Micotecii – lucrări cu caracter strict secret (nepublicate).

În cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Alice Donose Pisică a fost preocupată de activitatea didactică şi ştiinţifică a laboratorului, predând studenţilor lucrările practice de ,,Biologie Medicală”. De asemenea tot în această perioadă a participat la elaborarea a 3 lucrări ştiinţifice privind reflexele condiţionate la şobolanii tineri şi bătrâni puşi în diverse condiţii experimentale de laborator. Începând cu anul 1991 a activat şi ca profesor asociat la Facultatea de Biologie a Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, unde a predat cursurile: ,,Bioconversia materiilor prime”, ,,Protecţia şi poluarea mediului ambiant”, ,, Fiziologia plantelor” etc.

Activitatea din cadrul Filialei Iaşi a Academiei şi a Institutului de Cercetări Biologice a constat în efectuarea unor cercetări în teren şi laborator precum şi redactarea unor lucrări ştiinţifice şi a unor contracte de cercetare.

Activitatea ştiinţifică …

…este oglindită în elaborarea şi publicarea a 66 de articole, însumând 840 de pagini, dintre care la 32 de lucrări Alice Donose Pisică este prim-autor iar la celelalte colaborator. Activitatea ştiinţifică se referă în principal la următoarele direcţii de cercetare:

– studii privind vegetaţia din jurul oraşului Iaşi şi acţiunea unor stimulenţi chimici asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură;

– studii privind fiziologia şi biosinteza producătorilor de antibiotice;

– cercetări privind stabilirea reflexelor condiţionate la şobolani în condiţii specifice de carenţă proteică;

– cercetări cu caracter ecologic;

– studiul rezistenţei plantelor la condiţiile nefavorabile de mediu;

– remanenţa îngrăşămintelor aplicate anual asupra culturilor de grâu, secară şi ierburi perene precum şi valoarea recoltei agricole obţinute în funcţie de nivelul de fertilizare;

– testarea incompatibilităţii unor soiuri de păr altoiţi pe gutui şi a valorii calitative a unor fructe de măr, precum şi a perturbărilor fiziologice survenite la unele soiuri de prun în urma atacului unor boli feliare;

– studii ecofiziologice privind unele asociaţii vegetale ierboase (staţionarul Ilişeşti – Suceava) şi lemnoase (staţionarele Slatioara şi zona Munţilor Călimani);

– cercetări ecologice în ecosistemele forestiere de stejar, gorun, brad şi molid, afectate de uscare, prin intermediul unor indici ecofiziologici specifici;

– studii de prognoză asupra condiţiilor pedoclimatice, bioedafice, ecofiziologice şi a învelişului vegetal din perimetrul extinderii sistemului de irigaţii Horia-Liveni-Manoleasa, judeţul Botoşani;

– stabilirea compoziţiei chimice a litierei din pădurile de la Slătioara, Munţii Călimani, Retezat şi Bucegi şi determinarea schimbărilor cantitative şi calitative survenite în timp, în funcţie de natura plantelor care formează litiera şi condiţiile altitudinale;

– stabilirea potenţialului bioproductiv al pajiştilor fertilizate şi nefertilizate şi a indicelui de recoltă în funcţie de compoziţia floristică,climă şi nivelul de fertilizare;

– determinarea regimului termical plantelor în funcţie de grupa ecologică de origine; procentul de germinaţie al unor plante în funcţie de tratarea termică şi chimică precum şi alte cercetări abordate în funcţie de tematica de doctorat şi contractele de cercetare ştiinţifică solicitate de beneficiari.

Lucrările ştiinţifice publicate…

…cuprind o gamă bogată şi diversificată de studii, cercetări, observaţii şi analize rezultate în urma miilor de ore de muncă atât pe teren cât şi în laborator şi care coraborate cu experienţa şi specializările dobândite de cercetătorul Alice Pisică Donose au dus la edificarea temeliei studiului biologic şi nu numai. Din lista lucrărilor publicate, listă întocmită chiar de către d-na Pisică Donose amintim:

1. Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei pădurii Breazu—oraşul Iaşi, 1957, Alexiuc Alexandrina, Beche Ana, Donose Alice, ş.a., Lucr. St. ale celei de a II-a Conferinţă naţională a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Bucureşti;

2. Observarea influenţei derivaţiilor 2M4CFA şi 3M4CFA, administraţi în diferite moduri şi concentraţii asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de roşii şi castraveţi, 1957, Alice Donose, ş.a., Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti;

3. Câteva date privind biosinteza griseofulvinei, 1962, Alice Donose Pisică, Caiet documentar-Antibiotice, nr. 2, Iaşi;

4. Obţinerea neomicinei prin fermentaţie, 1963, Alice Donose Pisică, Caiet documentar-Antibiotice, nr.2, Iaşi;

5. Obţinerea neomicinei prin biosinteză, 1963, Alice Donose Pisică, Caiet documentar- Antibiotice, nr.3-4, Iaşi;

6. Metabolismul la şobolani în carenţă proteică şi problema vlorii standardelor de suprafaţă corporală la animale cu scădere ponderală, 1966, N. Zaharia, St. Petrescu, C. Marcu, L. Zaharia, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXX, nr.4, Iaşi;

7. Activitatea nervoasă superioară la şobolanii tineri şi bătrâni, 1967, N. Zaharia, C. Marcu, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXXI, nr.2, Iaşi;

8. Influenţa întreruperii îndelungate a steriotipului condiţinat asupra activităţii nervoase superioare la şobolanii bătrâni, 1968, N. Zaharia, Alice Donose Pisică, ş.a., Revista Medico-Chirurgicală, an LXXII, nr. 6, Iaşi;

9. Comportarea soiului de păr Abatele Fetel altoit pe gutui, 1969, N. Cojeneanu, I. Bodi, Alice Donose Pisică, ş.a., Analele Institutului de Cercetare Pomicolă, Piteşti, vol.I;

10. Variaţia cantităţii de glucide la grâul de toamnă cultivat în condiţii de nutriţie minerală diferită, 1971, N. Cojeneanu, Alice Donose-Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

11. Variaţia diurnă şi sezonieră a fotosintezei la frunzele soiului de viţă de vie Aligote altoit pe Berlandieri X Riparia .5BB, 1972, N. Cojeneanu, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

12. Particularităţi de rezistenţă la iernare a unor soiuri de viţă de vie, 1974, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale Institutului de Agronomie şi Horticultură, Iaşi;

13. Studiul factorilor care determină ameliorarea şi sporirea producţiei pajiştilor de Agrostis tenuis cu Festuca rubra din Podişul Sucevei, 1976, Th. Chifu şi colab. (Alice Donose Pisică), Iaşi;

14. Acţiunea temperaturilor extreme asupra plantelor, 1976, Alice Donose Pisică, Rezumatul Tezei de Doctorat, Bucureşti;

15. Cercetări ecologice în pădurea Domniţa-Voineşti jud. Iaşi, 1977, D. Mititelu, Th. Chifu, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Bacău;

16. Influenţa temperaturii asupra intensităţii fotosintezei la grâul de toamnă Bezostaia 1 şi secara Danae, în condiţiile din NE – ul Moldovei, 1978, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări Biologice, T.30, nr.2, Bucureşti;

17. Cercetări privind corelaţia proceselor de creştere cu producţia la grâuul de toamnă Bezostaia 1, în condiţii de fertilizare diferită, 1979, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări Biologice, T.31, nr. 2, Bucureşti;

18. Cercetări privind intensitatea respiraţiei şi a fermenţilor respiratori laa grâu şi secară, în condiţii naturale de mediu, 1979, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ, Seria Botanică-Biologie;

19. Cercetări privind procesele de descompunere ale litierei din Codrul Secular Slătioara Rarău, 1980, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

20. Efectele fertilizării cu azot asupra structurii biocenotice dintro pajişte de Agrostis tenuis cu Festuca rubra din Podişul Sucevei, 1981, G. Davidescu, M. Călugăr, N. Vasiliu, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinşifice ale Staţiunii Centrale pt. Cultura pajiştilor Măgurele Braşov, vol.VI, Braşov;

21. Cercetări fiziologice la câteva plante ierboase din Codrul Slătioara, 1983, Alice Donose Pisică, Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

22. Pigmenţii asimilatori la plantele lemnoase de la limita superioară a pădurii din masivul Călimani, 1983, A. Antohe, Alice Donose Pisică, ş.a., Anuarul Muzeului Judeţean Suceava;

23. Acţiunea unor substanţe poluante din aer asupra câtorva plante cultivate din zona judeţului Neamţ, 1984, Alice Donose Pisică, ş.a., Volum Festiv – 150 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Ştiinţe Naturale Iaşi;

24. Cercetări privind interrelaţiile procesului de creştere cu producţia şi factorii climatici din Moldova la grâul de toamnă, fertilizat diferit, 1985, Alice Donose Pisică, ş.a., Cluj;

25. Efectul poluanţilor chimici din zona platformei Săvineşti asupra unor plante de cultură, 1985, Alice Donose Pisică, ş.a., Actualitate şi perspectivă în biologie, Cluj;

26. Studiul biomasei ierboase din făgetele din Munţii Nemirei, Tarcăului şi Berzunţi, 1986, T. Chifu, C. Stoiculescu, A. Murariu, Alice Donose Pisică, ş.a., Analele Universităţii ,, Al. I. Cuza”, Tom XXXII, ser.II, Iaşi;

27. Cunoaşterea şi valorificarea optimă a resurselor naturale, Alice Donose Pisică, Lucrările celei de a III-a conferinţe Naţionale de Ecologie, Arad, 4-7 iunie 1987;

28. Cercetări fiziologice privind germinaţia seminţelor la Poa pratensis, 1987, Alice Donose Pisică, Analele Universităţii ,,Al. I. Cuza”, Tom XXXII, S.II, Biologie, Iaşi;

29. Cercetări fiziologice la unele soiuri de măr, 1988, Alice Donose Pisică, ş.a., Lucrările Ştiinţifice ale celui de al VI-lea Simpozion de Ecologie Umană, XXIX, 6 octombrie 1988, Iaşi;

30. Aspecte ale procesului de descompunere dintr-o pajişte fertilizată cu azot mineral, 1989, M. Călugăr, M. Huţu, Alice Donose Pisică, Studii şi Cercetări de Biologie, Seria Biologie Animală, T.41, nr. 1, Bucureşti;

31. Caracterizarea ecologică a unor pajişti din Munţii Călimani, 1989, T. Chifu, A. Antohe, Gh. Lupaşcu, Al. Manoliu, D. Mititelu, T. Moţiu, A. Murariu, M. Niţă, Alice Donose Pisică. ş.a., Analele Universităţii ,,Al. I. Cuza”, Iaşi, T. XXXV, s.II, Biologie;

32. Cercetări ecofiziologice în asociaţiile de tufărişuri subalpine din masivul Călimani, 1990, A. Antohe, Alice Pisică Donose, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Vegetală, T. 42, nr.2, Bucureşti;

33. Estimarea productivităţii primare a pajiştilor din masivul Călimani, 1990, A. Antohe, Alice Pisică Donose, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Vegetală, T. 42, nr.2, Bucureşti;

34. Contribuţii la studiul influenţei factorului termic asupra cercetării şi producţiei grâului de Toamnă, 1991, Alice Donose Pisică, Lucrări Ştiinţifice, Ion Ionescu de la Brad – Iaşi, Vol. 33, Seria Agronomie;

35. Succesiunea microartropodelor edafice în cursul descompunerii unor resturi organice monospecifice, 1992, M. Huţu, F. Bulimar, Alice Donose Pisică, ş.a., Studii şi Cercetări biologice, Seria Biologie Animală, T. 44, nr.1, Bucureşti;

Lucrările efectuate pe bază de contracte…

…reprezintă un alt domeniu de care biologul Alice Donose Pisică s-a ocupat în cea mai mare parte a carierei sale de cercetător. Dintre aceste lucrări se remarcă:

1. Studiul fiziologic al nivelului de nutriţie şi al rezistenţei la îngheţ la viţa de vie (soiurile Aligote şi Risling Italian) cultivate pentru vin, în condiţiile din nord-estul Moldovei, Beneficiar:ASAS şi ICHV Iaşi (perioada 1969-1974);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat fotosinteza, dinamica glucidelor, procesul de coacere a lăstarilor şi a rezistenţei la îngheţ a soiurilor de viţă de vie cultivate în zona Iaşi.

2. Structura, dinamica, ecologia şi productivitatea biologică a unor pajişti naturale din Podişul Sucevei, în condiţiile aplicării unor tratamente. Beneficiar: ASAS, ICPCP Braşov şi SCA Suceava (perioada 1974-1990);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat creşterea de regenerare la gramineele perene Poa pratensis şi Agrostis tenuis precum şi metabolismul glucidic şi kineral al ierburilor perene.

3. Studiul factorilor care determină ameliorarea şi sporirea producţiei pajiştilor permanente din Podişul Sucevei (Periaoda 1977-1980);

Observaţie: s-a studiat creşterea ierburilor, dinamica glucidelor, conţinutul în celuloză şi proteină brută şi variaţia elementelor minerale.

4. Studiul efectului fertilizării pajiştilor naturale asupra desfăşurării proceselor chimice, fizice şi biologice din sol şi interrelaţiile dintre sol, plante şi animale (perioada 1981-1990);

Observaţie: s-a studiat circuitul azotului şi conţinutul în azot nitric şi nitros la ierburile fertilizate.

5. Studiul efectului fertilizării pajiştilor (perioada 1986-1990)

Observaţie: s-a studiat variaţia cantitativă şi calitativă a ierburilor; aspectele fiziologice ale plantelor bolnave atacate de agenţi fitopatogeni; vâscozitatea protoplasmei la plantele din pajişti afectate de fertilizare intensivă.

6. Dinamica celulozei şi unii indici ecofiziologici ai plantelor ierboase (perioada 1986-1990);

Observaţie: s-a studiat indicii ecofiziologici ai plantelor ierboase şi al litierei ierburilor; metabolismul organic şi mineral.

7. Cercetări biocenotice asupra unor păduri din partea de SV a judeţului Iaşi. Pădurea Domniţa Voineşti (perioada 1974-1977);

Observaţie: s-au studiat aspectele privind creşterea puieţilor, variaţia conţinutului de glucide şi macroelemente la puieţii de fag, carpăn, stejar şi tei.

8. Producţia şi procesele ce au loc în ecosistemele silvice montane în condiţiile naturale şi cele modificate de om. Păstrarea şi refacerea echilibrului ecologic al principalelor ecosisteme din rezervaţiile naturale şi unităţi de producţie forestieră – Slătioara (perioada 1977-1980);

Observaţie: în cadrul acestui contract s-a studiat procesele de acumulare şi descompunere a litierei, dinamica substanţelor organice şi minerale din trunchiurile arborilor aflaţi în diferite faze de descompunere; aspecte fiziologice la puieţii speciilor menţionate.

9. Conţinutul în substanţe organice şi minerale la plantele ierboase indicatoare şi dominante din rezervaţia Slătioara (perioada 1977-1980);

10. Efectele lucrărilor complexe de desecare şi amenajare asupra ecosistemului de pajişte naturală din lunca Prutului (perioada 1986-1989)

Observaţie: s-a studiat metabolismul organic, mineral şi regimul hidric al plantelor de pe sărături.

11. Studiul fiziologiei germinaţiei seminţelor de Poa Pratensis (perioada 1985-1988);

Observaţie: s-a studiat efectul factorilor fizici şi chimici ce măresc procentul de germinaţie al seminţelor în condiţii de laborator, precum şi temperatura optimă de germinaţie.

12. Studiul posibilităţilor de optimizare a activităţii de biosinteză a vitaminei B12 la specia Propionbacterium Shermanii prin metode clasice şi moderne (perioada 1987-1989)

Observaţie: s-a studiat capacitatea bioproductivă a tulpinii propionbacterium S. În funcţie de calitatea extractului de porumb şi analiza cromatografică a mediilor de cultură.

13. Efectul îngrăşămintelor verzi asupra faunei edafice (perioada 1988-1989)

Observaţie: s-a studiat rata descompunerii resturilor vegetale.

14. Efectele unor pesticide asupra organismelor dăunătoare şi utile din ecosistemele agricole şi naturale (perioada 1987-1988)

Observaţie: s-a studiat conţinutul în substanţă organică pigmenţi şi elemente.

15. Cercetări ecologice complexe în ecosistemul forestier de stejar, gorun, brad şi molid afectate de uscare, comparativ cu ecosistemele etalon (perioada 1988-1993);

Observaţie: s-a studiat variaţia apei şi a substanţei uscate, fotosinteza şi pigmenţii asimilatori, dinamica glucidelor şi a elementelor minerale precum şi intensitatea respiraţiei şi a fermenţilor respiratori la plante afectate de uscare.

16. Studiul ecologic al unor ecosisteme din Bazinul Dornelor şi Podişul Central Moldovenesc. Structura şi producţia biologică a molidişului din Bazinul Superior al râului Neagra;

Observaţie: s-a studiat conţinutul în substanţe organice şi minerale şi regimul hidric la plantele irigate şi neirigate din zonele amintite.

17. Evidenţierea efectelor ecologice ale degradării mediului, prevenirea şi limitarea acestora prin metode biologice (perioada 1989-1990);

Observaţie: s-au studiat câmpurile experimentale din zona Poiana Braşov. S-a analizat conţinutul hidric, substanţa uscată, conţinutul în glucide şi pigmenţii asimilatori ai ierburilor fertilizate diferenţiat.

Dr. Alice Donose Pisică a fost şi rămâne un cercetător de elită …

…iar în sprijinul acestei afirmaţii vin sutele de cercetări efectuate sau zecile de specializări dobândite. Totuşi niciodată nu a uitat localitatea natală – satul Borolea. La 14 iulie 2007, cu prilejul acţiunii culturale ,,Satul Borolea – 575 de ani”, Dr. Alice Donose Pisică nota în Cartea de Aur a Şcolii ,,Platon Ciucă” din localitate: ,,Rămân mereu alături de toţi cei ce sunt şi au fost boroleni”.

Citeşte mai departe