Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Arena cărților. Ilie Pascal: ”Nunta românească din străbuni – teatru în 11 tablouri”, Ed. Agata, Botoșani -2016


Primit pentru publicare: 12 nov. 2016
Arena cărților
Publicat: 13 nov. 2016
Prezentare: Ion ISTRATE

Arena cărților

Ilie Pascal, Nunta românească din străbuni – teatru în 11 tablouri, Ed. Agata, Botoșani -2016

 

La deschiderea primelor pagini din această operă, vom întâlni două mottouri:
Folclorul este cartea de identitate  a neamului românesc.(George Enescu);
Onoarea şi prestigiul unei ţări se citesc în cultura poporului său! (Nicolae Iorga).

Nunta descrisă de Ilie Pascal, precum şi Domnia sa, autenticul spiritual din Lunca Prutului.


Cu această carte, Nunta românească din străbuni – teatru în 11 tablouri –, Ilie Pascal, la 94 de ani,  îşi multiplică genul literar din scrierile sale, contribuind în mod evident la păstrarea nealterată a obiceiurilor şi tradiţiilor noastre populare, a unui ,,modus vivendi românesc”, care pe zi ce trece se pierd, se diluează sub influenţa factorilor externi de globalizare.
Ilie Pascal, precum și nunta românească descrisă de Domnia sa şi pusă în scenă într-o veritabilă piesă de teatru, reprezintă autenticul spiritual al neamului  din Lunca Prutului.
Prezentăm cuvântul autorului la începutul acestei cărți, un exces de sinceritate și simțire românească:

coperta-nuntaFolclorul a fost viața mea.
Viața mea a fost folclorul.

Toată viața am petrecut-o frumos, în veselie, în voie bună, cu muzică, dans, petreceri, și zi și noapte. Noi când am lucrat în învățământ. La sfârșitul secolului al 20-lea am lucrat numai cinci zile pe săptămână şi restul liber. Dar, nu puteai să te desparţi de şcoală de luni până sâmbătă seara, iar restul timpului, activitatea extra-școlară: alfabetizarea, colectivizare, specialitate, conferințe, activitate cu părinții, cu pionierii, cu premilitarii, cu gărzile patriotice etc. Timp liber nu mai avem. Timp liber era în activitatea culturala, din zi în noapte.

Eu când am înființat căminul cultural, la Mitoc, la 1 martie 1946, fiind ales și director, nu m-am lăsat de el până aproape de pensie, 30 de ani.

Formațiile artistice din Mitoc erau renumite pe raion, regiune și pe țară am spus aceastea toate, ca să ajungă unde trebuie. Am făcut tot felul de formații artistice: cor, dansuri, teatru, brigăzi artistice, montaje literare, montaje muzicale, grupuri vocale instrumentale, cu soliști de tot felul, cvartet de muzicuțe, fluierași, teatrul de păpuși (locul unu la București 1989).

Dar… dar… mai este un dar…. Nu am reușit să fac un spectacol de nuntă românească din străbuni. Eram prea ocupat cu toate funcțiile și nu mi-a ajuns timpul și pentru o nuntă. Mi-a părut rău. Am reușit la pensie și acum, mi-a părut rău. Dar, în anii de tranziție, când am văzut ce greşeală am făcut de a nu scrie, de aceea tot ce vreau si tot ce se poate, m-am apucat și eu de scris.

Și am scris și tipărit 30 de cărți diferite. Dar de teatru nu am scris. Și iată, acum la 94 de ani, din înțelepciune, m-am gândit să scriu și un spectacol de teatru cu o nuntă românească din străbuni. Nu e ușor să te apuci să lucrez la așa ceva. Nu e ușor! M-am gândit mult, cum pot face așa ceva, ca să fie ceva bun, ca să poată fi prezentată pe scenă, la oraș sau la sat. Și până la urmă m-am decis să scriu o piesă de teatru în 11 tablouri, căci altfel nu se putea.

Într-un singur tablou nu poți prezenta tot obiceiul de nuntă, de vineri seară și până luni seară și chiar până joi. Și iată că am început să lucrez la acest spectacol, cu grijă, cu frică, cu emoție, cu năduf, cu patimă, dar am început cu bine și ieșit bine. Mi-am propus ca primul spectacol să-l văd și eu și să-mi dau cu părerea. O să fie foarte frumos! Și iată ce m-am gândit…

Nuntă românească din străbuni este un spectacol special, extraordinar și destul de plăcut. E cel mai frumos spectacol din întreaga lume. Nicăieri nu există nuntă strămoșească asemenea ca la noi, la români.

De aceea, în Botoșani, se pot prezenta un asemenea spectacol, cu participarea activă și concretă a  celor patru instituții artistice cu salariați plătiţi de stat: Teatrul ,,Mihai Eminescu”, Filarmonica Botoșani, Orchestra ,,Rapsozii Botoșanilor”, Teatrul de Păpuși ,,Vasilache” (fără păpuși). Aceste patru instituții importante și renumite din Botoșani vor putea prezenta acest spectacol de aur, spectacol străbun, care unge inimile tuturor românilor de azi și de mâine. Toţi salariați din aceste instituții fac exact atâţea oameni de care e nevoie în această piesă de teatru. Personaje  principale, personaje artistice cu roluri mici sau figurație, dansatori, un taraf și o fanfară. La ei se găsesc de toate, pentru toți: regizor diferiți pe probleme, lucrători cu luminile scenei, ornamentele, cântăreț de tot felul, vocali și instrumentiști, dansatori, recitatorii, profesioniști, etc.

Dar, nu mai știu cum va fi această programare de către instituțiile respective şi de către organismele de cultură și administrative ale judeţului Botoșani. Nu ar  exista un alt spectacol mai atrăgător și mai frumos ca acesta al nostru. Printre solişti s-ar putea invita și unii consacrați, cum ar fi Sofia Vicoveanu, Margareta Clipa, Laura Lavric, Daniela Condurache sau ce mult ar conta prezența maestrului Ioan Cobâlă. Un asemenea spectacol ar putea concura cu orice altul cu artiști din București sau din străinătate. Că ce este mai frumos decât sufletul românească moldovenesc!

Ilie Pascal, iunie 2016

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5