Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Arhiva sentimentală a cărţilor

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Arhiva sentimentală a cărţilor

Primit pentru publicare: 25 Aug. 2020
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița     
Publicat: 26 Aug.  2020

© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Arhiva sentimentală a cărţilor

Reprezentând ,,generația în blugi ”, așa cum i-a fost drag să-și intituleze una dintre cărți, Menuț Maximinian, surprinde plăcut cititorul prin  creațiile sale literare. În neastâmpărul său tineresc, născut din pofta de a cunoaște cât mai mult spiritul uman, el ,,cucerește” tărâmul scrisului, abordând cu succes cronica literară. Și pentru că iubește cuvântul scris, îi sunt dragi cărțile, cărțile cele frumoase și grele de sensuri pe care le citește cu o nobilă împătimire, scrie despre ele,  creându-şi un adevărat palmares : ,,Stop, reportofon ”, ,,Dosar 35 ”, ,,Cronica de gardă ”, ,,Confesiuni ”, și, ,,Puterea secretă a cărților ”, volum apărut anul acesta la Editura ,,Neuma’’ din Cluj-Napoca. ,,A scrie  azi cărți despre cărți este un mare act oarecum temerar, e ca și cum ai încerca să aduni frânturi din cioburi de oglindă în ideea de a obține întregul răsfrânt în oglinda compactă”, spune scriitorul Nicolae Busuioc. O aserțiune asemănătoare este și cea a scriitorului francez Voltaire : ,,Cu cărțile se întâmplă ca și cu focul de pe vetrele noastre ; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora și astfel e al tuturor”. La fel procedează și scriitorul bistrițean Menuț Maximinian. Volumul la care fac acum referire cuprinde cronici literare ce rotunjesc statura intelectuală și viziunea sa despre literatură. Menuț Maximinian nu insuflă doar bucuria lecturii, ci dezvăluie secretul  cărților, pătrunde în sufletul lor, tocmai pentru a oferi cititorului o cheie de neprețuit în accesul la această lume  inconfundabilă,  care este literatura. Aprecierea lui Horea Gârbea este pe deplin îndreptățită, când spune că, ,,Menuț reușește să identifice forțele secrete ale cărților, scriind despre ele. O carte transformă cititorul, dar pe cel care o interpretează îl face de zece ori mai puternic”. Citindu-i cronicile, am  observat că își exprimă în mod onest opiniile, are un spirit critic bine așezat, cu analize pertinente, bazate pe criterii valorice și cu largi deschideri spre recunoașterea și promovarea talentului. Dacă în prima etapă a ,,năvălit ” asupra cărților unor prieteni sau conoscuți, lăudând cu fineţe pe debutanţi, acum, el pune accent pe selecție, promovând idei și scriitori deja consacrați. Cine obține astăzi, sub semnătura lui o cronică sau o prefață, este un om norocos. Volumul său ,,Puterea secretă a cărților ” este structurat pe mai multe capitole,  cu titluri sugestive puse sub semnul valorilor culturale : ,,Mode și modele. Arc peste timp ”, ,,Despre generații și receptări în literatură ”, ,,Lumea de dincolo de ambalaj ”, ,,Timpul poeziei ”, ,,Cărțile la pensie ” și, ,,Despre autor ”. Menuț Maximinian pornește de la o caracterizare sintetică a autorilor comentați. Fiecare este însoțit de o prezentare biobibliografică și o structură reprezentativă : Academicianul Ioan-Aurep Pop este ,,un model de patriot adevărat, puternic ancorat în realitatea istorică ”, Mircea Platon ,,are unul dintre cele mai frumoase discursuri legate de intelectualii țării ”. Nicolae Manolescu,  prin volumul său ,,Cărțile au suflet” întregește titlul lui Menuț spunând :,, Ca și oamenii, cărțile au enigmele și vicleniile lor. Crezi că le stăpânești citindu-le, și, în realitate ele se joacă cu tine, te ademenesc sau te resping, ți se dezvăluie sau te refuză, secrete, fermecătoare, cochete.Uneori ai impresia că ele te citesc pe tine mult mai bine decât le poți citi tu pe ele. Cărțile sunt psihologi mai profunzi decât oamenii. Și cum să nu tragem de aici încheierea că și ele au suflet ”. Criticul literar Gheorghe Glodeanu este un exeget al  celei mai apreciate și răspândite specii literare, romanul, al cărui început  a fost atât de controversat și nebulos. Pe scriitorul măierean Icu Crăciun îl surprinde în ipostaza  de cercetător al biografiei lui Liviu Rebreanu, care aduce noutăți documentare ,,ce pun în prim plan relația dintre scriitor și confrații săi, cu unii de prietenie, cu alții, o dușmănie de-o viață ”. Ion Simuț, prin rigurozitatea textelor sale critice este un ,,incomod când spune anumite detalii, aprobate de unii, contestate de alții ”. Jenița Naidin descrie prezența lui Lucian Blaga la Bistrița ,,cu un fir epic ca al unui roman ”. Cu Theodor Diaman și Dorin Nădrău, aflați pe continentul făgăduinței, face ,,incursiuni sentimentale ”pe tema scrisului. Cronici de o finețe analitică deosebită sunt dedicate criticilor literari Andrei Moldovan, Constantin Cubleșan, Irina Petraș, Ioan Buzași, Nicolae Manolescu, Niculae Gheran, Ovidiu Pecican și alții. De la analiza prozei lui Liviu Ioan Stoiciu, Theodor Codreanu, Gabriel Chifu, bistriţeanul Menuț Maximinian ancorează în lumea poeziei, avându-i protagoniști pe Valentin Talpalaru, care ,,surprinde esența filozofiei existențiale ”, Olimpiu Nușfelean  cu eseul său ca  ,,o oază de liniște pentru iubitorii lui Coșbuc aflați pe o insulă din ce în ce mai pustie ”, Cleopatra Lorințiu, ,,cea mai apropiată poetă de lumea tradițiilor din Țara Năsăudului ”, Andrea Hedeș în a cărei poezie ,,finețea ia locul vulgarului ” și Horea Gârbea, poetul ,,imaginilor șocante ” și al ,,jocului de cuvinte ”. Cartea se încheie cu   anchetele literare adresate scriitorilor.Una propusă de Olimpiu Nușfelean  pentru revista ,,Mișcarea literară ” și cealaltă de Horea Gârbea pentru revista Neuma, constând din  întrebări care vizează ,,cât de dulce e limba în care  scrieți ? ”, ,, genurile literare, azi ” și ,,mitul copilăriei ”.  Modestia, sinceritatea, talentul și experiența acumulată în domeniul scrisului sunt coordonatele pe care se sprijină răspunsurile scriitorului bistrițean. ,,Puterea secretă a cărților’’ este radiografia eului artistic al fiecărui autor comentat. Discursul critic al lui Menuț Maximinian este competent și ambițios, reflectând o gândire matură, capabilă să pătrundă ascunzișurile secrete ale  cărţilor de care este interesat la tot pasul.

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania