Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

AROMÂNII ÎN DOBROGEA ÎN ULTIMUL SECOL ŞI JUMĂTATE

Primit pentru publicare: 07 mart. 2017
Autor: Prof. D-r Dan PRODAN, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 08 mart. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

AROMÂNII ÎN DOBROGEA ÎN ULTIMUL SECOL ŞI JUMĂTATE

 

​D-l Stoica Lascu, prof. univ. d-r la Universitatea Ovidius din Constanţa, este autorul unui număr important de contribuţii istoriografice referitoare la istoria aromânilor şi albanezilor din Pen. Balcanică, în epoca modernă. Cu prezenta lucrare, Românii balcanici în Dobrogea. Două studii şi mărturii arhivistice inedite. Cu două scrisori către aromânii din judeţele Constanţa şi Tulcea. În lucrarea tipărită cu prilejul primului Congres Naţional al Istoricilor Români (Cluj – Napoca, 25 – 28 august 2016), Editura Etnologică, Bucureşti, 2016, 276 p., imprimată sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, autorul a adus o lămurire necesară despre locul şi rolul aromânilor în Dobrogea dintre Dunărea inferioară şi litoralul românesc al Mării Negre, trimilenar „culoar de trecere” a unor populaţii şi armate de la N la S şi invers, dar şi teritoriu de stabilitate, colonizare, transhumanţă, convieţuire inter – etnică, inter – culturală, inter – religioasă permisivă, tolerantă, reciproc avantajoasă. Perioada de timp vizată a fost între c. 1860 – c. 1950, cu intensitate după 1878, anul începutului reintegrării complexe, multisectoriale, a provinciei Dobrogea în tânărul şi independentul stat modern românesc.
​Această carte a d-lui Stoica Lascu a fost editată, cum am precizat deja, cu ocazia primului Congres Naţional al Istoricilor Români (Cluj – Napoca, 25 – 28 august 2016), fiind una din foarte puţinele lucrări ştiinţifice tipărită cu ocazia derulării activităţilor specifice ale înaltului for al istoricilor din România. Fiind prima manifestare ştiinţifică cu această amplitudine, varii aspecte ale organizării, derulării şi finalizării lucrărilor congresului au fost perfectibile: mediatizare, invitaţii, secvenţe de logistică, editarea comunicărilor prezentate etc. Să sperăm că al doilea CNIR, propus a fi organizat la Iaşi, în vara anului 2017, va depăşi, prin activitatea intensă a comitetului de organizare, aspectele logistice criticabile deja enumerate.
​Cartea cuprinde două studii editate deja în 2004 şi în 2009, un grupaj de documente inedite, preluate din diverse arhive, o bibliografie tematică consistentă, anexe (cu Două scrisori către aromânii din Tulcea şi Constanţa), rezumat în limba engleză. Realizată într-un timp scurt, cu finalitatea onorării calendarului primului CNIR, cu statutul de „carte pentru congres”, contribuţia autorului dovedeşte, totuşi, o unitate interioară, conceptuală şi ştiinţifică, puternic circumscrisă temei din titlu. Lucrarea este o nouă dovadă a interesului şi activităţii ştiinţifice, de peste un sfert de veac, ale d-lui Stoica Lascu, preşedintele Asociaţiei Aromânilor din Dobrogea, pentru prezentarea istoriei aromânilor din amintita provincie istorică, în ultimul secol şi jumătare, pe de o parte, dar şi a promovării identităţii aromâne într-un spaţiu geo – istoric multi – etnic, cultural, religios, pe de altă parte. Intenţia şi finalitatea sunt cu atât mai lăudabile, cu cât s-au materializat în orizontul istoriografic circumscris primului CNIR.
​Într-un prim capitol, autorul a avut în vedere Românii balcanici în Dobrogea (până la Primul Război Mondial) – (pp. 9 – 70), despre care a oferit informaţii geo – istorice, etnice, statistice, economice, administrative, juridice, culturale, educative (pp. 9 – 28), completate cu 26 de Mărturii din presa vremii (pp. 29 – 70), dintre anii 1897 – 1914.
​Colonizarea aromânilor în Dobrogea sudică („Noul Teritoriu”, Cadrilater), în perioadele prim-belică şi inter-belică (Aşezarea românilor balcanici în sudul Dobrogei (1913 – 1940) – cauze, împrejurări, efecte) – (pp. 71 – 140) a fost o constantă istorică a intervalului interbelic, cu importante mutaţii atât în istoria şi viaţa aromânilor, cât şi a provinciei litorale – vechea şi noua, în acelaşi timp, lor patrie. D-l Stoica Lascu a insistat asupra motivelor, circumstanţelor istorice şi urmărilor colonizării aromânilor în Dobrogea Mare, pe baza unei solide şi diversificate documentaţii. Semnificativ este, pentru emigrarea aromânilor şi sedentarizarea lor în Dobrogea interbelică, Marşul coloniştilor, puternic sedimentat în conştiinţa etnică aromână, cu valoare de Imn naţional:

„Din Pind venit-am oţeliţi
În lupte şi amar,
Din Pind venit-am ca să fim
De strajă la hotar.

Avânt şi suflet am avut
Şi dragoste de fraţi,
Şi peste ţări noi am unit
Azi Pindul de Carpaţi.

Am revenit să re-nălţăm,
Cu drepturi de stăpân,
Sfântul drapel ce-a fâlfâit
Sub Mircea cel Bătrân.

Şi strânşi uniţi să scrim pe el,
Cu litere de pară,
Deviza noastră de coloni:
Un neam, un tron şi-o ţară.”

Odată aşezaţi acolo, unii aromâni au devenit vajnici străjeri ai României la graniţa sudică dobrogeană, împotriva atacurilor comitagiilor bulgari (pp. 118 – 121). Pe de altă parte, coloniştii din Munţii Pind au contribuit hotărâtor la dezvoltarea economică – socială – politică – culturală – educativă – ortodoxă a Dobrogei, la întărirea elementului etnic – naţional – politic românesc dintre Dunărea inferioară – litoralul vestic al Mării Negre (pp. 122 – 140).
Foarte utilă este secţiunea ce reuneşte 134 de inedite Documente arhivistice relativ la prezenţa în Dobrogea a românilor balcanici (1895 – 1950) – (pp. 140 – 234). Bibliografia (pp. 235 – 256) temei de cercetare include Izvoarele istorice, Lucrările generale, Lucrările speciale, Studii şi articole utilizate de autor pentru elaborarea / actualizarea informaţiei ştiinţifice a contribuţiei recenzate în aceste rânduri.
În Anexe, d-l Stoica Lascu a inclus două cărţi / scrisori deschise către unii aromâni din Dobrogea de azi (jud. Tulcea şi Constanţa), care „doresc a nu mai fi, în România, români, ci numai aromâni” (pp. 259 – 274), reproşându-le inconsecvenţa manifestărilor apartenenţei etnico – naţionale la Patria – Mamă România, atitudinea debusolantă de cetăţean european, începând cu 2007. Cuvintele fotbalistului / antrenorului de valoare mondială Gheorghe Hagi sunt edificatoare, paradigmatice în acest sens: „Eu sunt machedon între pereţii casei mele, cum i-am trecut pragul, sunt român care îşi iubeşte ţara şi poporul” – (p. 274).
În concluzie, „Today, Balkan Romanians (Aromanians and Megleno – Romanians) established in Dobrudja are part of the Romanian people and nation, and they are not an ethnic minority, bat a Romanian ethno – linguistic group that still holds specific customs and traditions; a numerically reduced part uses (usually those in rural areas) the Aromanian maternal dialect, along with the Romanian literary language” – (p. 275). Pe de altă parte, „Reprezentând, astăzi, practic toate categoriile socio – profesionale, deseori la cotele cele mai înalte calitativ, aromânii dobrogeni, ca şi cei din restul ţării, se integrează tot mai spornic vremurilor contemporane, în care individualitatea creatoare are un rol determinant. Deschiderea operată la nivelul conştiinţei naţionale, în plan euro-asiatic, este sesizabilă şi în cazul aromânilor: apar cărţi, publicaţii, sunt căutări organizatorice locale, naţionale şi europene” – (p. 7).
Prezenta carte a d-lui Stoica Lascu reprezintă nivelul actual al cercetării ştiinţifice în domeniul precizat, care generează noi oportunităţi de introspecţie tematică în viitor. O eventuală ediţie a II-a a cărţii trebuie, obligatoriu, să includă un Index complex (antroponime, toponime, hidronime, tematic), câteva hărţi şi ilustraţii şi, nu în ultimul rând, o hârtie superioară calitativ.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5