Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Aron Cotruş,  o voce a pământului străbun

Primit pentru publicare: 30 oct. 2017
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat: 31 oct. 2017
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Aron Cotruş,  o voce a pământului străbun

         

 Alături de Lucian Blaga şi Tudor Arghezi,  Aron Cotruş este un deschizător de drum în lirica modernă. Poeziile sale vorbesc despre contorsionatul secol  al XX-lea, la ale cărui drame a participat încă de tânăr, ca voluntar în primul război mondial, ca prizonier în Italia, ca luptător anticomunist  şi  ca exilat pentru marea sa dragoste de ţară. Şi toate acestea le-a aşezat pe soclul operei sale ce cuprinde peste 20 de volume, publicate în perioada 1911-1940. Timp de aproape 40 de ani, poezia sa a încetat să mai apară, până în 1978, când nepotul său, Ovidiu Cotruş scoate la lumina tiparului o antologie, prefaţată de Ion Dodu Bălan.

      Versurile Lui Aron Cotruş izvorăsc din sufletul poporului şi oglindesc concepţia sa despre istorie şi viaţă, purtând girul originalităţii şi al caracterului profund social şi naţional. Vocea sa lirică de-o mare vigurozitate umanistă şi militantă, păstrează legătura sa cu pământul străbun : ,,Strămoşesc pământ/ aici m-am născut, aici vreau să lupt/ neîntrerupt/ şi cu neînfrânt/ avânt/ să-ţi cânt…’’ Este cel mai veritabil imn închinat pământului strămoşesc.

       Volumul intitulat metaforic ,,Sărbătoarea morţii’’ (1915) este oglinda realităţilor din primul război mondial la care a participat în mod direct, ca voluntar prin tranşeele morţii şi ca martor al imenselor tragedii de pe câmpul de luptă. Aceste versuri  ne amintesc de baladele şi cântecele noastre haiduceşti, ori cele de vitejie : ,, iobagi viteji, voinici de fier, eroi,/ În şanţuri, prin zăpezi ori prin noroi,/Pe ger şi ploi,/În marşuri, la atacuri zdrobitoare,/Mi-e sufletul cu voi… (În ţara morţii).    Într-un mod colţuros şi crud se exprimă în poezia,, Izbânzi ce vestesc’’: ,,În versu-mi colţuros şi crud/Izbânzi îţi vestesc, nu prăpăd,/patrie cu milioane de raniţe,/patrie cu vii, nevăzute graniţe/ de milioane de urechi ce aud,/ de milioane de ochi ce văd/ de milioane de minţi ce gândesc/ din răbdare şi avânt strămoşesc…’’

      Poeziile lui Aron Cotruş au un ton grav, adeseori ameninţător ori trist, ca o prelungire a mâhnirilor ţăranului român sortit să muncească din greu şi să rămână de-a pururi sărac : ,,Io,/ Pătru Opincă/ce-ntr-atâtea moşii n-am doar o şirincă,/ înfrunt strâmbele legi şi năpasta/ şi-n răzmeria ce-n mine creşte,/ sudui vârtos, mocăneşte,/şi scuip pe toată rânduiala asta…’’ Critica literară îl consideră un scriitor mesianic, asemeni lui Octavian Goga : ,, Io, Aron Cotruş,/om cu pofte mari,/ mai calc mocăneşte prin munţi legendari/ şi sfarm în măsele al vremii căluş’’. Dialogul său cu istoria este realizat prin volumul ,,Horia’’în care portretul acestui personaj istoric primeşte o aură mitică, de erou legendar şi simbol al neamului românesc. Sunt 25 de poeme, relativ scurte, dar foarte sugestive şi încărcate de un profund sentiment revoluţionar.Unul dintre aceste poeme a apărut după revoluţia din decembrie în manualele alternative de clasa a VII-a, pentru a fi studiat de către elevi, să fie recitat la serbări şi şezători literare : ,,De jos/ te-ai ridicat, pietros, viforos/pentru moţi/ pentru cei săraci şi goi, pentru toţi…/şi-ai despicat în două istoria/ ţăran de cremene/cum n-a fost altul să-ţi semene,/ Horia !/ te-i desprins aspru din gloata,/ cu obraji supţi,/ cu ochi crunţi,/ să lupţi,/ să înfrunţi/ din sălbatici-ţi munţi :/ oştile craiului, temniţa, roata…’’

     Sentimentul de dragoste faţă de pământul Transilvaniei este exprimat şi de data aceasta în versuri abrupte, dar expresive : ,,Ai noştri sunt aceşti munţi/ pietroşi, mănoşi, cărunţi,/ căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer,/ noi le-am deschis adâncurile de aur şi fier’’ (Ai noştri sunt aceşti munţi). Ca şi Octavian Goga ce anunţa prin versurile sale împlinirea visului de veacuri al poporului nostru, la fel o face şi Aron Cotruş, care este prins în vâltoarea evenimentului de la 1918, militând pentru o Românie Mare şi descătuşată : ,,Io Aron Cotruş,/ rumân de peste munţi,/ din stirpea iobagilor trudnici şi crunţi,/ cari nu se poticnesc pe nici un urcuş,/ furtunatec m-am născut să vestesc,/ în grai românesc,/ cu aspre cuvinte, străbune şi sfinte,/ zboruri înalte spre- ameţitoare ţinte./ Istoria, moartea de-a curmeziş mi s-au pus/ şi nu m-au răpus, şi nu m-au răpus’’ (Drumuri în furtună ).

       Spiritul de revoltă şi nelinişte faţă de  nedreptăţile sociale este puternic reliefat prin volumele de poezii : ,, Neguri albe (1920 ) În robia lor (1926 ), Strigăt pentru depărtări (1927 ), Cuvinte către ţăran (1928 ) Mâine (1928 ), Printre oameni în mers (1935), Peste prăpăstii potrivnice (1938 ) şi Rapsodie valahă (1940). Poetul a fost distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români în 1926 şi 1940.  În perioada interbelică a ocupat importante funcţii în presa română şi de peste hotare. Din anul 1928 lucrează ca ataşat de presă la Roma şi Varşovia, iar în timpul celui de-al doilea război secretar de presă la Madrid şi Lisabona. După război se refugiază în Spania, iar în 1957 se stabileşte  în SUA, unde se stinge din viaţă, în vârstă de 70 de ani, la 1 noiembrie 1961, lăsând în urma lui o operă literară valoroasă în care şi-a pus toată dragostea lui faţă de ţară şi poporul său.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 27 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5