de Constantin Conţac şi intitulat „Printre vise şi speranţe”. Dacă anul trecut Conţac a lansat la aceeaşi editură volumul de poezii ce s-a considerat a fi de debut, iată că a recidivat cu un volum de memorii.Am parcurs conţinutul volumului şi m-am aplecat cu mai multă atenţie asupra activităţii sale de politician, fost lider suprem al PSD Botoşani, fost vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, fost preşedinte al filialei botoşănene a Partidului Moldovenilor. Mă aşteptam să descopăr multe informaţii necunoscute public, adică un fel de destăinuiri din culisele politicienilor, dar memoriile sale sunt marcate de multă precauţie şi reţinere în relatare.
Chiar şi aşa volumul este interesant de parcurs pentru că aduce în actualitate o serie de evenimente demult uitate sau numai parţial consemnate de presa vremii. La cap. VI intitulat „Itinerariul meu politic şi de muncă” cu referire la anii 2000 – 2008, redă integral scrisoarea deschisă adresată la 10 decembrie 2008 lui Mihai Ţâbuleac, devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.
Printre altele Conţac îl avertizează pe Ţibuleac asupra Mariei Bordaş, director economic în CJ, cunoscută la acea vreme ca fiind cea cu care se puteau face afaceri bănoase pe seama bugetului instituţiei. „Deci, domnule preşedinte, atenţie mare cu PJDP, vă amintesc, totodată, domnule preşedinte, atenţie mare cu doamna Bordaş Maria. Uitaţi-vă la raportul Curţii de conturi, doamna aruncă vina pe alţii, nu credeţi că de tot ce reprezintă buget, doamna ar trebui să răspundă?”
Conţac, cunoscând din interior cum se cheltuia banul public, nu s-a sfiit să-i critice şi pe cei din PSD atunci când aceştia au devenit prea lacomi şi risipitori: „… nu m-am sfiit nicio clipă de a critica chiar pe unii membri marcanţi ai PSD-ului cum ar fi Costică Macaleţi, Viorica Afrăsânei, Stelică Fasniuc sau Gheorghe Vâzdoagă pentru modul lor ambiguu de parvenire şi dorinţa cât mai grabnic cu putinţă de a aduna valori materiale din avuţia naţională prin minciună, şantaj şi promisiuni onorate la calendele greceşti.”Aşadar, Conţac ne oferă dovada că aleşii noştri odată ajunşi în funcţie au o singură preocupare: îmbogăţirea rapidă şi consistentă.
Voi face câteva remarci pe seama celor consemnate la Cap. VII intitulat „Preocupări, reflecţii, meditaţii şi concluzii în folosul comunităţii”.
„Pentru început trebuie spus că actul de cultură se dezvoltă şi înfloreşte având în centru OAMENI DE CULTURĂ şi nu „caricaturi culturale de provincie” care sug din acelaşi ciolan pe la diverse partide pentru a beneficia de un salariu sau de vreo friptură de la protocolul chermezelor şefilor.” – replică Conţac, revenind apoi şi mai acid în realismul relatării sale cu „Dle Alexa L., nu cunosc cât de cult eşti dumneata însă îţi spun că eşti necitit, nevorbit şi nebăgat în seamă, pe deasupra un pic îngâmfat şi orgolios”.
În plină criză financiară a anilor 2009 – 2010, Constantin Conţac este nemulţumit şi chiar îngrozit de cum lideri de seamă ajunşi în funcţii de decizie cheltuiau banul public fără rost pentru comunitate dar cu câştig substanţial pentru ei. Iată cum vedea lucrurile Conţac: „Ce înseamnă pentru ei cheltuirea banului public? Răspund la întrebare zecile de acţiuni întreprinse misterios ascunse prin tot felul de decizii colective care la prima vedere ar fi „în interesul cetăţeanului”. De fapt în interesele lor, de cele mai multe ori interese personale, urmărite a fi îndeplinite prin abuz.”. Cum spuneam, sunt multe dezvăluiri interesante, chiar dacă Conţac le-a făcut cu zgârcenie şi informaţii limitate. Am mai constatat că a produs şi o serie de erori generate probabil de uitarea inevitabilă trecerii timpului. Dinu Secrieru n-a fost niciodată prefect de Botoşani. Doar fiul său, Paul, a fost subprefect în echipa prefectului Cristian Roman. Gheorghe Sorescu a devenit prefect în urma lui Cristian Roman, după care a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Radu Ţurcanu, doctor în economie, după ştiinţa mea singurul cu acest titlu ştiinţific obţinut imediat după 1990, ca specializare pe impozite şi taxe, n-a fost niciodată în conducerea PNL Suliţa. Probabil Conţac îl confundă cu Florin Ţurcanu, oierul care a făcut echipă cu Cornel Popescu şi Gelu Ciubotari zis Prăjitură. Radu Ţurcanu a fost promovat director general la Direcţia de Finanţe Publice Botoşani în perioada guvernării CDR şi de atunci, fiind considerat un bun specialist şi neînregimentat politic pe la vreun partid, a fost menţinut în funcţie atât de guverne social-democrate cât şi liberale.
Dacă este să fac o apreciere de ansamblu, volumul de memorii semnat de Constantin Conţac este important pentru informaţiile consemnate şi poate fi o sursă de documentare pentru actualii politicieni, analişti politici, reporteri şi persoane interesate de situaţia politică postdecembristă la nivelul judeţului Botoşani. Acest volum va fi urmat de un al doilea la care Conţac lucrează intens. Aşteptăm lansarea oficială a volumului apărut.