Abraham Lincoln s-a născut la 12 februarie 1809, la ferma Sinking Spring, comitatul Hardin, statul Kentucky, S.U.A. și a murit la 15 aprilie 1865, la Washington, districtul Columbia⁠, S.U.A., fiind înmormântat în Cimitirul „Oak Ridge” din Springfield, comitatul Hampden, statul Illinois, S.U.A. A fost politician, om de stat, ofițer, avocat, scriitor, diriginte poștal și agricultor. A fost căsătorit și a avut patru fii. A studiat Dreptul ca autodidact, practicând avocatura. A fost membru al partidelor Whig (1834-1854), Republican (1854-1865) și Național Unionist (1864-1865). A fost membru al Camerei Reprezentanților statului Illinois (1834-1842), congresman în Camera Reprezentanților a S.U.A. (1847-1849) și președinte ales al S.U.A. (1860-1861, 1861-1865). Este autorul unor volume de poeme, fragmente autobiografice, discursuri politice, cuvântări și scrisori. Chipul său apare pe o monedă, o bancnotă, diverse timbre și medalii, iar mai multe sate, orașe (între care capitala statului Nebraska), districte, comitate, instituții, străzi, bulevarde, piețe, cartiere, memoriale și monumente îi poartă numele.

Eugen Șendrea s-a născut la 25 februarie 1951, la Bacău și a murit la 31 iulie 2016, în același oraș, unde a și fost înmormântat. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București. A fost căsătorit și a avut un fiu. A lucrat ca profesor la Liceul Eudoxiu Hurmuzache din Rădăuți, muzeograf la Complexul Muzeal din Fălticeni, expert și șef al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național din Bacău și bibliotecar la Biblioteca Județeană Costache Sturdza din același oraș. A publicat circa 25 volume și peste 4.000 de articole de istorie băcăuană, alte lucrări rămânând finalizate în manuscris. A participat la expediții de cercetare, simpozioane locale și naționale, conferințe de popularizare științifică și emisiuni de radio și televiziune. A primit numeroase distincții, între care titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Bacău (2008).

Despre asasinatul de la 14 aprilie 1865 împotriva lui Abraham Lincoln, mi-a vorbit într-un interviu realizat la 30 iulie 2012, la Bacău.

• – Domnule Eugen Șendrea, care a fost motivația asasinatului asupra lui Abraham Lincoln?
• – În timpul Războiului Civil American [Războiul de Secesiune, 1861-1865], pe teritoriul actual al sudului S.U.A. a existat un stat federal independent, autoproclamat, numit Statele Confederate ale Americii, constând din 11 state care susțineau sclavia și care s-au separat de Statele Unite ale Americii de atunci. Lincoln era adeptul unității statale și al promovării drepturilor negrilor, în timp ce asasinul său, John Wilkes Booth, un faimos actor de teatru al vremii, era în favoarea confederației. Asasinatul a făcut parte dintr-o conspirație mai amplă, în urma căreia Booth intenționa să revitalizeze cauza confederată, care se prăbușea, prin eliminarea celor mai importanți trei oficiali ai Statelor Unite [președintele Abraham Lincoln, secretarul de stat William H. Seward și vicepreședintele Andrew Johnson]. În afară de moartea lui Lincoln, însă, complotul a eșuat; Seward a fost doar rănit, iar potențialul atacator al lui Johnson și-a pierdut curajul.
• – Cum s-a desfășurat asasinatul?
• – În seara fatală, Lincoln, împreună cu soția sa, Mary Lincoln, și cu invitații lui, a sosit la Teatrul lui [John T.] Ford din Washington, D.C. după începerea comediei Our American Cousin⁠ [Verișoara noastră din America, de Tom Taylor], așezându-se, cu toții, în două loje oficiale alăturate de la balcon, cu peretele despărțitor înlăturat. Cunoscând bine interiorul teatrului, Booth s-a furișat pe la spate în loja prezidențială și, la ora 22,13, l-a împușcat de aproape pe Lincoln în ceafă, rănindu-l mortal, după care a sărit direct pe scenă și, apoi, a reușit să fugă. La 12 zile de la asasinat, a fost prins la o fermă din Virginia, aflată la circa 100 km sud de locul faptei, și, refuzând să se predea soldaților unioniști, a fost ucis de un sergent. Lincoln a fost transportat, în comă, la una dintre casele de peste drum, unde, în ciuda îngrijirilor medicilor, a murit a doua zi, la ora 7,22.
• – Cum de nu a fost păzit președintele?
• – El știa că viața sa este amenințată de un atentat, pentru că Poliția Națională Executivă îi raportase, de câteva ori, despre această posibilitate, cu atât mai mult cu cât, la 23 februarie 1861, mai avusese loc o tentativă de asasinat asupra lui la Baltimore [statul Maryland]. Din nefericire pentru el, președintele american nu putea suferi prezența unei gărzi numeroase, echipată în uniforme strălucitoare. Totuși, își luase unele măsuri de precauție, acceptând ca pază personală pe maiorul Henry Rathbone, un filfizon modern ce a luat loc, împreună cu logodnica sa, în loja oficială, dar care se gândea cel mai puțin că avea misiunea de a-l păzi pe președinte. Lipseau generalul Ulysses S. Grant, comandantul Armatei Statelor Unite, ce refuzase să-l însoțească pe Lincoln deoarece soțiile lor nu se aflau în relații bune, garda sa obișnuită de corp, care îi era și prieten, precum și valetul personal. În seara aceea, paza lojei a fost încredințată polițistului John Frederick Parker, ce intrase în poliție cu numai patru ani înainte și ale cărui state de serviciu erau pline cu sancțiuni pentru încălcări ale disciplinei, trândăvie, beții și scandal într-o casă de toleranță. După ce s-a uitat de-a lungul coridorului care ducea spre lojă și a constatat că totul este în regulă, el a plecat, în pauza spectacolului, împreună cu vizitiul lui Lincoln, la o tavernă din apropiere, în timp ce în teatru avea să se desfășoare, în scurt timp, una dintre cele mai mari tragedii din istoria Americii. În urma asasinatului, Parker nu a fost nici cercetat și nici judecat; după șapte luni, a mai primit o mustrare pentru comportare necorespunzătoare, iar peste trei ani a fost găsit dormind în post. Abia apoi, cu greu, a fost scos din poliție pentru neglijarea gravă a îndatoririlor. Dacă ar fi rămas la datorie în seara crimei, poate altfel s-ar fi scris istoria…

Florin Bălănescu