BOTOŞANI
INVITAŢIE LA FESTIVALUL TAMISEI, LONDRA
Autoar, Steliana Baltuţă

În perioada 11 – 12 septembrie 2010, Primăria Londrei a organizat a 14-a ediţie a Festivalului Tamisei, cel mai mare festival internaţional.

Un festival complex, cu un program foarte bogat, care s-a întins pe o arie mare, pe malurile fluviului Tamisa.
„Chiar dacă nu este cel mai lung curs de apă din Marea Britanie, Tamisa este cel mai cunoscut datorită faptului că este asociat cu Londra. Fie că mergi pe apă, fie pe malurile sale, fluviul oferă o panoramă superbă şi cuprinzătoare a capitalei. Plimbarea de-a lungul Tamisei a devenit posibilă din 1996, iar croazierele pe apă, cu opriri la principalele atracţii din oraş, au fost dintotdeauna un deliciu atât pentru turişti, cât şi pentru londonezi deopotrivă” (National Geographic, Traveler, Marea Britanie).
În 15 iulie 2010, Consiliul Judeţean Botoşani, prin Preşedintele său Mihai Ţâbuleac a primit invitaţia din partea Institutului Cultural Român din Londra semnată de director Ministru Consilier Dorian Branea, pentru participarea la Festivalul Tamisei, a Fanfarei de la Vorona şi a Muzeului de Etnografie Botoşani care să amenajeze standul cu textile de interior şi costume populare, unde să se poată realiza şi o demonstraţie de lucru la războiul de ţesut.
Timpul de pregătire pentru Muzeul de Etnografie s-a dovedit a fi mult prea scurt dacă ne gândim la selecţia pieselor, la întocmirea dosarelor de clasare, condiţie principală pentru transportul temporar al pieselor de patrimoniu, pregătirea dosarelor pentru aprobările de trecere peste graniţă a obiectelor.
Dacă legal pentru aprobări erau necesare 60 de zile înainte de plecare, noi am avut pentru pregătire şi proce-duri, puţin peste 30 de zile.
Prezenţa Muzeului Botoşani cu piese de patrimoniu etnografic naţional, a educatoarei meşteră Niculina Andronache care trebuia să facă demonstraţie de ţesut şi a Fanfarei de la Vorona, fiind deja programată la Festivalul Tamisei, parcă nimic, nici măcar timpul scurt nu puteau sta împotrivă.
Totuşi, până la primirea aprobărilor pe documentele de plecare, a neclarităţilor financiare, nesiguranţa prezenţei noastre în Londra se contura tot mai mult. Toată procedura părea extrem de grea şi parcă „iţele nu se mai descâlceau”.
Cu toate acestea, noi am ţinut mereu legătura cu Institutul Cultural Român, trimiţând listele cu imaginile obiectelor ce trebuiau să facă obiectul expoziţiei, dar am şi comunicat care este stadiul pregătirilor.
Cum era şi firesc, primele aprobări pe certificatul de export temporar le-am primit în 19 august 2010 de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Botoşani prin semnătura directorului Dănuţ Huţu. Era încă un pas şi speranţa era iarăşi de partea noastră.
Apoi, în septembrie, aproape de plecare, au venit prompt şi aprobările din partea Ministerului Culturii şi de la Biroul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, prin sprijinul Dr. Ernest Oberländer – Târnoveanu, Preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.
Plecarea a fost în 9 septembrie seara cu un autocar al F.C. Botoşani, cu 2 conducători auto care au condus ireproşabil, Constantin Dascălu şi Ilie.
Drumul a fost foarte greu, cu o noapte de cazare în Polonia şi traversarea Canalului Mânecii cu feribotul. Am ajuns dimineaţa pe 11 septembrie în Londra, când, fără a ne mai odihni, am plecat la stand pentru pregătirea expoziţiei.
Acolo, în Programul celor două zile de Festival pe malul Tamisei, ne-a întâmpinat urarea de bun venit a Directorului Festivalului Adrian Evans:
„Londra datorează adevărata ei existenţă Tamisei şi noi sărbătorim acest minunat oraş dansând pe străzi, sărbătorind pe poduri şi pe marginile râului. Punctul principal al Festivalului Tamisei este în a crea evenimente participatorii atât pentru tineri cât şi pentru vârstnici. Mai mult decât atât, acesta este Festivalul Londrei. Veniţi jos pe râu şi să aveţi un week-end fantastic”.
Organizatorii au stabilit 4 zone bine delimitate cuprinse între 4 poduri care traversează Tamisa:
ZONA 1 – între podurile Westminster şi Waterloo
ZONA 2 – întinsă între podurile Waterloo şi Blackfriars
ZONA 3 – cuprinsă între podurile Blackfriars şi London
ZONA 4 – întinsă între podurile London şi Tower.
România (Muzeul Botoşani) a avut standul pentru expoziţie aproape de podul Westminster şi Ochiul Londrei (London Eye) în zona 1.
În credinţa că Festivalul va fi deschis oficial şi neştiind aria extrem de mare a celor 4 zone, am avut pregătit şi un cuvânt de prezentare cu un salut către organizatori şi către londonezi, care dacă n-a fost transmis, măcar să rămână publicat peste timp.

Domnule Primar al Londrei, Stimaţi londonezi,

România, ţară situată în sud-estul Europei, cu o bogată istorie şi cu o contribuţie culturală în Europa, cu legături directe cu Marea Britanie între anii 1866 – 1947 în special în vremea regilor Carol I şi Ferdinand de origine germană, care împreună cu reginele Elisabeta şi Maria de origine britanică, au dus la înflorirea României moderne.
O ţară cu un relief divers, munte, deal, câmpie, cu ieşire la Marea Neagră şi cu graniţa de sud conturată de fluviul Dunărea, România este o ţară unde s-a dezvoltat o civilizaţie rurală cu frumoase tradiţii populare, cu portul popular având piese lucrate în gospodăria sătească, de un bun gust, eleganţă şi armonie cromatică bine alese.
De aceea, atât regina Elisabeta cât şi regina Maria, au preţuit costumul popular românesc, şi l-au îmbrăcat în diferite ocazii, chiar la recepţii importante împreună cu principesele şi doamnele de onoare ale curţii regale.
Rămâne consemnat în scrierile reginei Maria, sub titlul „Povestea vieţii mele”, că la vârsta de 17 ani, înainte de a cunoaşte România, când prinţul Ferdinand a ajuns la Curtea Regală a Angliei, darul pe care i l-a trimis regele Carol I Mariei ca viitoare principesă şi mai târziu regină a României, a fost un costum popular românesc.
La fel de frumoase, dar cu o mai mare încărcătură decorativă şi simbolistică sunt şi ţesăturile de interior de locuinţă tradiţională şi pentru ritualuri ale vieţii de familie. Ţesătoarea de altădată, inspirându-se din universul din care facem parte, a creat uneori adevărate compoziţii într-o cromatică armonioasă dată de culorile obţinute din plante.
În prezent viaţa sătească a României se înscrie pe o cale a schimbării, dar unele zone încă mai păstrează parţial vechea civilizaţie, dând farmec locului.
Judeţul Botoşani, situat în partea de nord-est a României, de unde vă aducem salutul nostru şi o mică parte a civilizaţiei tradiţionale, este o vatră etnografică şi folclorică, ce încă mai păstrează patrimoniul culturii populare.
Mulţumim Primăriei Londrei pentru ospitalitate, Institutului Cultural Român pentru invitaţie şi pentru că ni s-a oferit prilejul să prezentăm publicului londonez şi participanţilor la Festivalul Tamisei, creaţia populară românească.

Pentru prezentarea pieselor de patrimoniu în expoziţie, România a avut locul stabilit lângă Ungaria şi Polonia, în segmentul Noul Sat European (New European Village).
Standul a atras foarte mulţi vizitatori care au apreciat valoarea costumelor populare şi a ţesăturilor, fiind doritori să cumpere, rămânând apoi plăcut surprinşi de patrimoniul românesc.
Întreaga echipă tânără a Institutului Cultural Român din Londra împreună cu Director Ministru Consilier Dorian Branea a fost mereu cu noi, dar de organizare şi buna desfăşurare a participării României la Festival a fost responsabilă Consilier Roxana Gibescu.
Surpriza mare şi plăcută a fost în momentul când standul românesc a fost vizitat de însuşi Ambasadorul României în Londra, dr. Ion Jinga, împreună cu soţia domniei sale, care au admirat şi au fost interesaţi de vechimea pieselor aduse din patrimoniul muzeal botoşănean, de semnificaţia decorului, de valoarea artistică, oprindu-se cu atenţie şi la războiul de ţesut. Pentru a completa informaţiile despre Botoşani, noi am dăruit doamnei şi domnului Ambasador albumul de prezentare a judeţului din partea Consiliului Judeţean, dar şi pliante şi tipărituri cu valori din patrimoniul Muzeului Botoşani, tipărituri care au fost oferite şi Institutului Cultural Român, dar şi vizitatorilor standului românesc.
Institutul Cultural Român a dăruit cele mai multe tipărituri de prezentare şi promovare a zonelor de interes turistic din România.
Prin împletirea celor 3 oferte – expoziţie etnografică, demonstraţie de ţesut şi tipărituri de interes turistic cu text în limba engleză, România a avut succes, îmbogăţit de programul folcloric al Fanfarei de la Vorona, desfăşurat în zonele 2 şi 4, dar şi în zona 1, în faţa standului românesc.
Programul celor 2 zile a fost foarte încărcat, dar spicuim pentru a contura imaginea Festivalului.
În ZONA 1, pe lângă prezenţa României, Ungariei şi Poloniei, în „Noul sat european” s-a mai prezentat creaţia cinematografică a tinerilor de 16 – 19 ani, cu scurt metraje referitoare la poveştile din spatele scenei festivalului, muzică live africană în foaierul Regina Elisabeta, imagini fotografice.
În ZONA 2, Olanda a experimentat suspansul, Fanfara Franţei a stimulat dansul, pe plaja Tamisei cei mici s-au jucat construind castele de nisip. În aceeaşi zonă au fost prezentate „râuri” de expoziţii de artă diversă a studenţilor din Londra, India, Turcia, Ungaria, Franţa, Tailanda, America. Circul francez a prezentat numere periculoase.
În ZONA 3 s-au desfăşurat diverse tipuri de dans de societate, proiecţii de filme de animaţie pentru copii, oferte culinare, readucerea la viaţă a oaselor, moment în care pe un schelet sculptorul modelează şi reînvie Tigrul Indian, în ideea de luptă pentru salvarea acestor rare exemplare, o rememorare a cursei de navigaţie Milenium, o paradă pe pontonul Elisabeta
a 2-a.
În ZONA 4 s-au desfăşurat concursuri de navigaţie şi cercetare a râului, mai multe familii prietene au interacţionat cu mediul înconjurător pentru protecţia mediului, muzica în stradă, când pe lângă alte cunoscute formaţii de muzică internaţională a evoluat şi Fanfara de la Vorona şi apoi sub titlul Renaşterea Tamisei, a avut loc o expoziţie de vase istorice pe fluviu (vase de pescuit, vase de prospecţii arheologice).
Aşa cum şi observatorii au spus, această a 14-a ediţie a Festivalului Tamisei a fost mai complexă, cu un program mult mai diversificat, a fost o reuşită deplină, program în care Botoşaniul a reprezentat în acest an 2010, cu succes România.
Propunerea pentru participarea Judeţului Botoşani la Festivalul Tamisei i se datorează Consilierului Roxana Gibescu de la Institutul Cultural Român din Londra, care a cunoscut patrimoniul şi a vizitat Muzeul Etnografic Botoşani în perioada practicii artistice la Ipoteşti, ca studentă la clasa distinsului profesor Mircea Dumitrescu de la Facultatea de Arte Bucureşti. Din cele 3 participări ale României la Festival nu ştim care a plăcut mai mult dar am simţit că prezenţa Botoşanilor a mulţumit Institutul Cultural Român, pe londonezi şi pe vizitatorii standului românesc.
Festivalul Tamisei în Londra este deja un festival cu tradiţie, cel mai mare Festival al creaţiei, al culturii, al civilizaţiilor, al valorilor umane.
Fiind un Festival atât de mare, există şi întrebarea de unde fonduri pentru o aşa uriaşă desfăşurare de forţe. Programul tipărit al Festivalului ne dă răspunsul: 59% sponsorizări din sectorul privat ca parteneri, 22% din venituri proprii şi 19% sponsorizări ale unor organizaţii şi fonduri publice. Tot Programul Festivalului cuprinde şi zilele de desfăşurare a celei de-a 15-a ediţii, care va avea loc pe 10 – 11 septembrie 2011.

Este şi va rămâne acest reportaj un document peste timp referitor la participarea Judeţului Botoşani, a Muzeului de Etnografie, la a 14-a ediţie a Festivalului Tamisei din anul 2010.