Primit pentru publicare: 13 iun.2015
Autor: Ion N. OPREA
Publicat: 13 iun.2015

Buletinul Mihai Eminescu

Lămuriri pentru viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, redactat de Leca Morariu, cu concursul lui Gh. Bogdan – Duică (1930-1934) şi G. Ibrăileanu (1930-1931).

A apărut la Cernăuţi în perioada 1930-1940, la Piatra Neamţ în 1941-1942 şi la Râmnicul Vâlcea -1943-1944.
Director: Leca Morariu (1935-1944); secretar de redacţie: Octavia Lupu – Morariu (1940-1944); format 17×24 cm.

Era consacrat cercetării vieţii şi operei poetului şi publica articole, studii şi note critice bazate pe extrase din manuscrisele poetului: Eminescu şi germanii (fascicola 2); Influenţe literare la Eminescu: Eminescu şi Goethe (fascicolul 4); documente, scrisori, autografe, inedite (fascicolele 1,5,19). Rubrici: „Glose eminesciene”; „Biografie”, „Multe şi mărunte”, „De toate” ş.a. reunesc contribuţii documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Şcoala de fete din Iaşi (1864), o critică asupra ediţiei de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre relaţiile între Eminescu şi Veronica Micle – o ipoteză asupra „iubitei din Ipoteşti”.

Din 1935 apar studii critice: „Contribuţii la filosofia lui Eminescu” de I. Petrovici; „Colaborarea lui M. Eminescu la „Timpul” de G. Bogdan – Duică; „Geneza sonetului „Veneţia” de L. Gäldi; „Două intervenţii polemice expun principiile şi tehnica editării operei poetului: Pentru adevăratele ediţii Eminescu şi Pentru viitoarele ediţii Eminescu (fascicolul 20).

   Din studiile despre Eminescu: „În anul 1869 Eminescu e trimis de părinţi la universitatea din Viena, unde a urmat cursurile ca student auditor, fiindcă nu avea certificat de absolvire a liceului. În Viena a audiat cursuri de filozofie, drept, economie politică şi medicină, preferând prelegerile ce-l interesau şi consultând serios cărţi în bibliotecile publice din Viena. S-a amestecat în viaţa studenţilor români de acolo şi a avut rol în organizarea marii serbări panromâneşti de la Putna (27 august 1871, când s-au comemorat 400 de ani de la sfinţirea mănăstirii.”

Victor Morariu, D. Murăraşu, G. Băiculescu, Vasile Bumbac, Lucian Predescu semnează studii privind portretul uman şi artistic, personalitatea poetului Mihai Eminescu. I.E. Torouţiu face recenzia volumului „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu.
*
În descendenţa Buletinului „Mihai Eminescu” (1930-1944) apar la Bucureşti, în perioada 1972-1983, Caietele „Mihai Eminescu” sub conducerea şi realizarea lui Marin Bucur, în Editura Eminescu.

Sunt o continuare a scoaterii la iveală a materialelor legate de viaţa şi activitatea marelui nostru poet naţional.

O continuare a Buletinului „Mihai Eminescu” (1930-1944) este şi „Revista Mihai Eminescu”, revistă editată de Ministerul Culturii şi Cultelor din Moldova, Liga Culturală română şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, apărută la 15 iunie 1990 la Chişinău, lunar.

Ea îşi propune să încurajeze „noi descoperiri şi interpretări moderne ale creaţiei eminesciene” – la ea colaborând şi: Grigore Vieru, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Ana Blandiana, Dan Verona, Ion Vătămanu, Haralambie Ţugui, Al. Piru, Vasile Levischi, Vlad Bâtcă, Horia Bădescu.

„Buletinul „Mihai Eminescu”, care de 14 ani publică documente, studii etc. în legătură cu lămurirea vieţii şi operei marelui nostru poet, a apărut într-o nouă fasciculă la Râmnicul Vâlcea, sub direcţia dl. Leca Morariu (Mihai Eminescu, anul XIV, 1943, fascicolul 21 şi anul XV, 1944, fasciculul 22 Râmnicul Vâlcea).

Numărul 21 se deschide cu o serie de idei din manuscriptele Eminescu adunate de regretatul G. Bogdan Duică.

Dl. G.T. Kirileanu îşi publică cuvântarea rostită la radio Bucureşti „Manuscrisele lui Eminescu” despre care face un scurt istoric şi din care dă la iveală probe de poezie necunoscută sau mai puţin cunoscută.

Mai departe, se dau fragmente din studiile „Pământul nostru în poezia lui Eminescu” de At. C. Bălăcescu şi „Eminescu” de Ion Paul, în care se vorbeşte despre acela care a fost prietenul lui Eminescu, Miron Pompiliu.

Buletinul se încheie cu câteva note răzleţe în legătură cu Eminescu.

În fascicula 22, pe anul următor, graţie lui G. Bogdan – Duică, avem un articol a  lui I. Slavici, publicat în 1892, prin care nuvelistul ardelean îşi apără prietenul de anumite învinuiri, mai ales de imputarea făcută de B. Petriceicu Haşdeu, că Eminescu n-ar fi fost sprijinit de  „Junimea” şi de junimişti, care, cu toate acestea, după moartea aceluia, îşi fac un titlu de glorie cu numele lui Eminescu.

Printr-o fericită coincidenţă, se publică în acelaşi număr al Buletinului continuarea studiului despre Eminescu al lui Ion Paul, care vine să susţină teza lui Slavici. Autorul arată cât de mult datoreşte Eminescu „Junimii” şi cât de binefăcătoare a fost atmosfera critică de acolo asupra poeziilor lui Eminescu” …

(C.L. din Revista Bucovinei nr.9-10/1944.)

*
Buletinul Mihai Eminescu, lămuritor pentru viaţa şi opera lui Eminescu, redactat cu concursul lui Gh. Bogdan – Duică şi G. Ibrăileanu de Leca Morariu, Cernăuţi, Anul II, 1931, fascicula a 5-a.

Cuprinsul: Gh. Bogdan – Duică „Voluptate şi durere” (Note critice împotriva superficialităţii lui Tudor Vianu); Victor Morariu, „Luceafărul” în nemţeşte; D. Murăraşu, Eminescu despre N. Bălcescu (pagini uitate de Eminescu); Gh. Bogdan – Duică, Eminescu la Iorgu Caragiale (cu un clişeu); A. Ieşan, I. Petrovici, Contribuţii la filosofia lui Eminescu; Leca Morariu, Eminescu (Note pentru  o monografie). Cap. VII Elev; Gh. Bogdan – Duică şi Leca Morariu, Multe şi mărunte…

Apare în 2-3 fascicole pe an. Se desface la abonaţi, nu se face schimb cu nici o publicaţie periodică.

(Din Bibliografia la Făt Frumos nr. 1/1931)
(Din volumul „Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2008”, Ediția a II-a, de Ion N. Oprea, p.270-273, Editura PIM, Iași, cu o postfață de prof. univ. dr. ing. Mandache Leocov).