Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Cade noaptea…
- Cade noaptea peste codrii
- Și răsare luna plină,
- Și-s așa tăcuți și sobri –
- Doar izvoarele suspină.
- .
- Pe când eu sub un mesteacăn
- Pe un deal te-aștept pe tine
- În al nopții-albastru cearcăn
- Să te știu iar lângă mine.
- .
- Câte alte îmi vei spune,
- Câte alte povești-n tom,
- În al nopții ceas va ține
- Clipa când alături fi-vom.
- .
- Când în brațe ne vom ține
- Lăsa-ne doruri să ne-mbete –
- Tu să mă dezmierzi pe mine
- Eu să te sărut cu sete.
- .
- Și, ne-ndurător îmi pare,
- Când te lași mult așteptată,
- Timpu-n ghimpii asprii, care
- Nu te-aduc aproape-ndată !
- .
- Că mă las purtat de-un cuget
- Nu mă fi lăsat uitării
- Dăruindu-ți al tău suflet
- Pe un zlot al nepăsării.
- .
- Însă-n noaptea fermecată,
- Deznădejdea năruindu-mi,
- Tu apari nevinovată
- Cu-al tău dulce glas vorbindu-mi.
- .
- Ce îmi pare ori nu-mi pare –
- Tu ești chiar ceea ce este
- Cum e-această noapte, care
- O trăim ca o poveste !
Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania