Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr. 6 (150), Iunie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Cartea de Onoare a Revistei Luceafărul
Mihai MIHĂIESCU

Primit pentru publicare: 26 Iun. 2020
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Revista Luceafărul
Publicat: 27 Iun. 2020
© Mihai Mihăiescu, © Cosmina Marcela Oltean, © Revista Luceafărul
Editor Ion ISTRATE

Mihai Mihăescu – Biografie artistică

Scenarist, regizor, producător la Alternative Film Studio (https://alternativefilmstudio.ro/)

Doctor în Cinematografie şi Media (titlu obținut în 1999 la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București), scenarist, regizor, producător, scriitor, prezentator, redactor, Mihai Mihăescu s-a născut la 17 noiembrie 1954 în satul Ciorăști, raionul Nisporeni, Republica Moldova. După absolvirea școlii generale a avut nevoie de câțiva ani pentru a înțelege că domeniul artistic i se potrivește cel mai bine. Astfel, în 1975, hotărăște să se înscrie la Facultatea de Teatru a Institutului de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău, secția regie, după o activitate ca muncitor calificat la câteva Fabrici din Chișinău. La anul trei de facultate se angajează ca prezentator la Radiodifuziunea de Stat a Republicii Moldova, perioadă în care este solicitat frecvent și ca actor în diverse producții radiofonice și televizate. În 1979  își susține licența ca regizor de teatru, însă fiind foarte atras de cinematografie lucrează o perioadă ca asistent de regie la Studioul „Moldovafilm”. Mai târziu însă apare o oportunitate să se angajeze la Teatrul Muzical Dramatic „A. S. Pușkin” din Chișinău, unde timp de câțiva ani este asistent de regie, însă din 1987 se reorientează spre cinematografie și se angajează ca director al Departamentului Tineret  la Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, la invitația cunoscutului regizor de film,  Emil Loteanu, care peste doar doi ani, în 1989, îi coordonează din punct de vedere artistic debutul în regie de film cu scurtmetrajul „Adio, viață de holtei”, adaptare după povestirea „Roman de dragoste”, de Nicolae Esinencu.  În paralel activează și ca profesor de „arta actorului” la Liceul № 62 din Chișinău (1988-1990).

În 1987 își face debutul în proză, publicând în revista „Literatura și Arta”, condusă de Nicolae Dabija, povestirea „Filea de la Țânțăreni”, care ulterior va completa volumul „Dintre sute de catarge”, ediție coordonată de Vasile Gârneț.  În următorii ani va publica povestiri, articole de film și teatru în diverse reviste din Chișinău, printre care „Moldova”, „Lanterna Magică”, „Făclia”, „Columna”.

În 1990, la invitația Uniunii Cineaștilor din România, pleacă în capitala României, unde va efectua un stagiu de regie film la studioul de filme artistice București. În vara lui 1991 revine la Chișinău pentru a filma lungmetrajul „Păcatul”, după povestirile „Păcat boieresc” și „Hoțul”, de Mihail Sadoveanu, iar în următoarea perioadă montează la Radioul Public din Chișinău, ca regizor, spectacolele radiofonice, „Îngrijitorul”, de Harold Pinter, „Toiagul păstoriei”, de Ion Druță, și „Teatrul etnofolcloric”, după un scenariu propriu.

În 1994 se înscrie la Facultatea de Film a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L.Caragiale” din București, unde își dă doctoratul la specialitatea „Teoria și Estetica Filmului”, sub coordonarea profesorilor Florian Potra, Manuela Cernat și George Littera.

Din 1996 până în 2007 este redactor la Arhiva Națională de Filme din București, iar din 2006 începe să activeze ca Profesor de Arta Actorului de Film la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, fiind invitat de cunoscutul actor de teatru și film, Emil Coșeru, care conducea în acea perioadă Departamentul Teatru. A mai predat aici cursuri de Estetica Filmului și Istoria Artei Cinematografice. În 2020 își încheie activitatea de profesor de film la Universoitatea de Arte „George Enescu” Iași, din dorința de a avea mai mult timp liber pentru proiectele sale literare și cinematografice.

Filmоgrafie selectivă: „Adio, viaţă de holtei” (Asociația „Phoenix-M”, Moldovafilm, 1989, scurtmetraj ficțiune, adaptare după povestirea „Roman de dragoste”, de Nicolae Esinencu); „Păcatul” (Asociația „Phoenix-M”, Moldovafilm & Cinerom București, 1991, lungmetraj ficțiune, adaptare după povestirile „Păcat boieresc” și „Hoțul”, de Mihail Sadoveanu); „A neamului speranța” (studioul „Alexandru Sahia”, București, 1994, scurtmetraj, documentar artistic); „Tu, cea mai sfântă dintre toate” (Casini Art, București, 2002, documentar istoric, mediu metraj, realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din România); „Fata cu ochii verzi” (Alternative Film Studio, România, 2015, lungmetraj ficțiune, adaptare după romanul „Gaudeamus”, de Mircea Eliade); „Mama ta nu trebuie să știe asta” (Alternative Film Studio, România, 2021, scurtmetraj ficțiune)

Cărți editate: Poetica expresionistă în cinematografie (Editura „Arvin Press, București, 2003; ediția a 1-a, și Editura „Artes” Iași, ediția a 2-a, 2009); Noaptea geloziei/Scrisori de dragoste (Editura „Sedcom Libris”, Iași, 2012, proză scurtă); Identitate (Editura „EIKON”, București, 2017, cineroman).

Selecție de articole publicate:
„Vrem să facem film”  („Revista română”, Iași, nr. 4 (54)/2008);
„Ceilalţi”, despre filmul cu acelaşi titlu al regizorului Alejandro Amenabar, cu Nicole Kidman, (ziarul „Curentul”, București, din 28.12.2002)
„Filmul românesc în ascensiune” („Revista română”, Iași, martie 2003)
„Mă preocupă tematica socială” („Făclia”, Chișinău, nr 23 din 08.06.1990)
„O nouă generaţie de cineaşti” („Făclia”, Chișinău, din 03.03.1990)
„Chintesenţa unui neam, a unui spirit” (Interviu cu regizorul Geo Saizescu în revista „Lanterna magică”, Chișinău, din 1-15 iunie 1991) 

Din 1992 – Membru al Uniunii Cineaştilor din România.