Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Centrul Istoric al Botoșanilor, promisiuni deșarte

    Primit pentru publicare: 4 Febr. 2022
    Autor: Ion ISTRATE

    © Ion Istrate, © Revista Luceafărul (www.luceafărul.net)


    Îmi amintesc de o declarație a ambasadorului francez, Philip Gustin, într-un interviu pe care l-a acordat unui renumit cotidian de știri, Medifax (http://www.mediafax.ro/social/ambasadorul-frantei-vreau-ca-bucurestiul-sa-si-pastreze-cladirile-vechi-sunt-exceptionale-12054419).
    Îmi mai amintesc și de un comentariu, pe care l-am publicat, cu ani în urmă, în revista noastră, Luceafărul (http://www.luceafarul.net/etwinning-in-botosani-centrul-istoric-gazda) când, impresionat de Botoșani, coordonatorul Proiectului eTwinning în România – Olimpius Istrate, deslușind anumite aspecte specifice Centrului Istoric, a ținut să remarce: ,,Centrul Istoric al Botoșanilor are nevoie de ceva franțuzesc, să iasă din zona unor lucruri hidoase”, parafrazându-l pe Fanny Broyelle – șeful proiectului ,,Marseille Provence 2013”, care, atunci când a pornit acest proiect, a spus: ,,Marsilia are nevoie de ceva românesc, să iasă din sfera acelor lucruri urâte care s-au povestit despre ea în ultima vreme”.

    Feblețea și grijă a francezilor pentru clădirile vechi din România, este de fapt un sentiment conturat pe fapte istorice percepute sentimental, deoarece majoritatea clădirilor, care se mai păstrează în orașele noastre, sunt construcții executate după proiecte și cu sprijin franțuzesc. ,,[…] Ambasadorul Philippe Gustin a povestit că Bucureştiul a fost, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, ,,un paradis” pentru arhitecţi, întrucât erau bani mulţi din petrol şi a existat ,,o voinţă de a construi în mod vizibil, ostentativ şi astfel numeroşi arhitecţi au lucrat în România.[…]” (mediafax.ro).

    Unii responsabili, mai inspirați și mai receptivi la apetitul francez decât cei de la Botoșani, precum sunt edilii din Brăila, au știut să profite și, într-un proiect de restaurare și consolidare a centrului vechi, primesc din plin ajutorul Ambasadei Franței în România. Tot la Brăila, unde factorul politic și administrativ al urbei sunt convingători în acțiune, s-a găsit soluția parțială a finanțării lucrărilor de reabilitare a clădirilor vechi și anume: Asociația de locatari (proprietari), observându-se competența intervenției Direcției de cultură, în baza legii ce-i conferă atribuții. La noi, la Botoșani, nu avem așa ceva! Nici asociație de proprietari (locatari) și, după cum se simte, nici Direcție de cultură.

    Și pe la Botoșani a trecut Excelența Sa Philippe Gustin, dar reprezentanții noștri nu au reușit să-l convingă de ceva constructiv.

    Și totuși, ar fi fost de-ajuns, din respect pentru francezi (majoritatea clădirilor din Centrul Istoric al Botoșanilor sunt executate după proiecte al arhitecților francezi), să se țină de cuvânt cei aleși și să înfăptuiască ceea ce au promis botoșănenilor, adică de a-l păstra și conserva prin acțiuni concrete de a elimina locuințele sociale din acest spațiu istoric și de a păstra ordinea și curățenia împrejurul clădirilor protejate de lege. Pentru că, dacă treci pe artera principală, de mult reabilitată, nu poți să constați aceasta, fiindcă de la stânga la dreapta și înainte și înapoi, priveliștea cerului nu e vizibilă din cauza paienjenișului de cabluri și sârme, care trag din grea structurile șubrede ale clădirilor, lenjerii intime și fel de fel de țesături masive atârnate la balcoane, relicve al instalațiilor vechi și abandonate la baza clădirilor, sectoare de  pavaj deja desfăcute, mormane de gunoaie, moluz și fel de fel de improvizații (anexe gospodărești ale chiriașilor din spațiile destinate locuințelor sociale) și altele, și altele. Dar câte nu sunt!

    Și atunci?… poftim promovare în turism… poftim atragerea întreprinzătorilor/investitorilor în Centrul vechi!

    La diferite întâlniri (cu iz electoral),  care au avut loc în sprijinul Centrului Istoric s-au propus foarte multe proiecte interesante și realizabile. Dar, propuneri au rămas!.. după cum și altele au fost spuse în van sau răstălmăcite de anumiți consilieri locali! Am constatat, și nu numai eu, faptul că la nivelul Consiliului local și al administrație inițiativele private sunt tratate în derâdere și cu superficialitate, toată această urâtă treabă fiind generată din atitudini și interese partinice. Și mai rău, în administrație, subalternii fac politică și își sabotează propriile acțiuni pe care ar trebui să le realizeze conform cu atribuțiile ce le revin prin fișa postului sau/și din respect pentru contribuabilii la bugetul local.

    Așadar, doresc ca ceea ce am opinat în scris, până aici, să rămână ca o simplă notă dintr-un Carnet de cultură socială!
    O notă de tristețe!
    Și atât!…  pentru ca acesta este mediul în care ne desăvârșim!

     

     

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5