De la începutul pandemiei Covid-19, profesorii din România au încercat cum au știut mai bine să se adapteze noilor provocări generate de învățământul la distanță. Depășind perioada în care tehnologia a trebuit să  ocupe primul loc, a apărut imediat problema adaptării conținuturilor învățării la sistemul digital. Nu a fost ușor, mai ales pentru cei de la disciplinele reale, unde tabla, markerul și creta erau indispensabile transmiterii de informații.

Astfel la un moment dat, am realizat că în sistemul online nu pot controla atât de bine colectivele de elevi, nu pot transmite toate informațiile necesare, nu pot evalua corect. Participând la multe cursuri, webinare, workshopuri, am descoperit conceptul de flipped classroom – clasa răsturnată. Încă de la început, această metodă de învățare mi s-a părut extrem de interesantă, pentru unele capitole, chiar foarte adaptabilă, mulți profesori au experimentat-o deja, poate fără să știe că așa se numește.

Totul se pare că a început în anii 2000, când profesorii americani Jonathan Bergmann și Aaron Sams care predau chimia la o școală din Colorado, observând că elevii lor absentau în număr mare de la ore, au hotărât să realizeze prezentări Power Point cu înregistrări audio, pe care le-au trimis online elevilor lor. Cei doi și-au dat seama astfel că elevii au nevoie de sprijinul lor, atunci când vor să-și clarifice anumite concepte, lacunele în înțelegerea lor devin vizibile atât pentru ei înșiși, cât și pentru profesori. Astfel a apărut învățarea inversată, care s-a transformat și într-o adevărată mișcare globală, Flipped Learning Global Initiative, care funcționează sub motto-ul „întâi pedagogia, apoi tehnologia”.

Este greu de înțeles cum această învățare inversată poate să ia locul învățării tradiționale, unde profesorul predă și elevul învață acasă, dar de ce să nu se poată și invers profesorul trimite materiale, elevul se pregătește, iar în clasă se explică, se consolidează și se aplică noile cunoștințe. În timpul pandemiei, clasa de fapt a fost casa fiecărui elev, dar odată cu revenirea la școală, este și mai simplu să folosești   învățarea inversată.

Literatura de specialitate ne propune abordarea clasei răsturnate în șase pași:

Pasul 1: Elaborarea unui plan de lucru – ce lecție dorim să „întoarcem elevilor”, care vor fi obiectivele pe care le așteptăm la sfârșitul activității.

Pasul 2: Pregătirea materialelor care vor fi trimise elevilor – în loc să predăm o lecție personal, realizăm un videoclip, un Power Point, un screencast, indicăm o lectură, care să conțină toate elementele cheie pe care le-am menționa la clasă.

În cartea lui Bergmann și Sams (2012), aceștia au subliniat, de asemenea, că nu se face un videoclip doar de dragul de a face un videoclip. Facem acest lucru numai atunci când considerăm că acesta este adecvat și necesar. Totul depinde de obiectivul educațional al lecției, dacă realizarea  videoclipurilor facilitează obiectivul de instruire, este bine să procedăm în acest mod.

Pasul 3: Transmiterea materialelor către elevi se realizează odată cu explicații privind  conținutul materialului, se va preciza că apoi va fi discutat pe deplin în clasă.

Pasul 4: Schimbarea propriu-zisă a  rolurilor are loc după ce elevii  au văzut lecția și sunt pregătiți să meargă spre explorarea noilor cunoștințe. Acasă, elevii învață prin vizionarea de secvențe video sau lectură, trecând prin nivelurile inferioare ale domeniului cognitiv: reamintire și înțelegere.

Pasul 5: Gruparea elevilor este o modalitate eficientă de a discuta subiectul. Are loc după revenirea în clasă, clasa este separată în grupuri în care elevilor li se dau sarcini de îndeplinit legate de conținutul ce trebuia studiat acasă. Scopul este încurajarea muncii în echipă, care să ofere elevilor oportunitatea de a fi intuitivi, critici, creativi și de a-ți susține cu responsabilitate opinia.

Pasul 6: Regruparea clasei are loc pentru a împărtăși  rezultatele sarcinilor tuturor grupurilor formate. Profesorul pune întrebări, permite elevilor să explice concepte, să ceară explicații atât lui cât și colegilor. Se oferă elevilor posibilitatea de  a-și prezenta argumentele în sprijinul opiniilor sau afirmațiilor lor. Se realizează o relație de la egal la egal între profesor și elev.

Avantajele folosirii acestei metode de învățare sunt legate de faptul că profesorii se pot concentra pe nevoile individuale ale elevilor, iar ei pot învăța în ritmul lor din discuțiile și activitățile practice de la clasă. De asemenea, elevii își pot dezvolta  autonomia și gândirea critică, își pot descoperi punctele tari și punctele slabe.

Sunt o serie de alte oportunități ale învățării inversate:

• oferă posibilitatea de a revizui concepte și conținuturi importante
• se pot clarifica concepțiile greșite, studiate acasă
• învață elevii să își asume responsabilități pentru propria învățare
• permite elevilor să facă  pauze ori de câte ori este necesar
• crește interacțiunea elev-profesor
• permite profesorilor să-și cunoască mai bine elevii
• schimbă managementul clasei
• este o tehnică excelentă pentru profesorii absenți
• ajută elevii să își consolideze competențele lingvistice legate de limbile străine
• oferă elevilor să interacționeze social, prin proiecte de colaborare
• ajută elevii cu probleme emoționale, pe cei cu dizabilități
• se dezvoltă cultura informației și cultura în domeniul TIC

Dezavantajele utilizării acestei metode constau într-o serie de aspecte precum:

• elevii nu sunt pregătiți pentru acest stil de învățare, mai ales cei din clasele de liceu
• nu este adecvată unor anumite conținuturi, de obicei cu conținut științific mai greu de înțeles
• elevii nu au acces la calculatoare sau alte device-uri, nu au acces la Internet, mai ales în mediul rural
• necesită un timp îndelungat pentru pregătirea de materiale care să fie apoi trimise elevilor
• elevii nu înțeleg imediat valoarea acestui model, mai ales la clasele de gimnaziu.

Modelul de predare flipped classroom este centrat pe elev și lucrează doar în favoarea acestuia. Nu putem spune că va duce la rezolvarea problemelor din învățământul actual, însă ar putea fi un instrument util pentru a înlesni și facilita învățarea, alături de multe altele.

Bibliografie
www.aspireteachers.ro/noutati/2020/9/5/flipped-classroom-partea1
https://teaching.unsw.edu.au/flipped-classroom