Primit pentru publicare: 23 mai 2017
Autor: Mircea DAROȘI
Publicat: 23 mai 2017
Editor: Ion ISTRATE

Clopul cu pană de păun, emblema ,,Ţării Năsăudului’’

Zona etnografică a Ţinutului năsăudean este cunoscută în ţară şi peste hotare prin frumuseţea portului tradiţional, prin magia culorilor şi arta meşteşugărească rar întâlnită în care se confecţionează costumele populare. Un element ce detaşează această zonă de toate celelalte, prin specificul său şi întregeşte imaginea acestui port, este clopul cu păun, una dintre piesele importante ale costumului bărbătesc. El a devenit un simbol al acestor meleaguri străbune şi este pus semn de intrare în judeţul Bistriţa- Năsăud.

Această podoabă vestimentară îşi are originea în comuna Salva şi se purta doar în câteva sate din jurul localităţii, unde este atestată pentru prima oară la începutul secolului al XX-lea. Etnografii Aurel Bodiu, Maria Golban, Virginia Linul susţin că, modelul s-a răspândit apoi  şi în Runcu Salvei şi Mocod.  Majoritatea tinerilor de pe meleagurile năsăudene au devenit treptat purtătorii clopului cu păun, cuprinzând satele de pe Valea superioară a Someşului Mare, a Sălăuţei, a Rebrei şi într-o măsură mai mică pe Valea Ilvelor.  În zilele de sărbătoare se făceau adevărate parade ale portului popular în Salva, Coşbuc, Telciu, Runcu Salvei, Mocod, Rebra sau Parva.  Cu acest clop care împodobeşte costumul popular din zonă, în luna mai 2017, Ţara Năsăudului a intrat în cartea recordurilor.

Istoricii presupun că ideea împodobirii clopului obişnuit cu pene de păun ar proveni de la modelul coifului roman, care avea la baza calotei ornamente din pietre preţioase ori semipreţioase, continuate cu o creastă (crista) longitudinală în care se fixau pene colorate, în funcţie de natura armei şi a gradului militar. După culoarea şi forma penajului, ostaşii puteau fi recunoscuţi  uşor în orice împrejurare.

Arta confecţionării acestei părţi componente din costumul popular aparţine meşterilor din comuna Salva. Numărul lor n-a fost niciodată mare, pentru că este o muncă migăloasă şi presupune multă îndemânare şi o experienţă deosebită.  Astăzi au rămas puţini meşteri care cunosc toate secretele acestui mşteşug. Este vorba de Mihai Lucian Todoran şi Leon Jora, acesta din urmă are 68 de ani şi ,,ar vrea să le transmită şi altora meseria, dar nu are cui’’. Lucrează în atelierul Virginiei Linul, una dintre cele mai renumite creatoare de costume populare din ţară, care şi-a transformat casa într-un ,,muzeu viu’’, în care se găsesc costume vechi de 150 de ani, dar şi  foarte multe noi. Ea vrea să nu-i lase pe români să uite de portul lor tradiţional.

Clopul este confecţionat dintr-o stofă de culoare neagră pe care este aşezată o roată, un evantai din pene de păun, legate între ele cu ceară şi puse pe mai multe straturi. Fiecare clop poate avea, trei, cinci sau şapte rânduri de pene, iar numărul lor exprimă bunăstarea familiei din care provine feciorul respectiv. Pentru un clop cu mai puţine  rânduri sunt necesare 100 de pene, iar într-unul cu şapte rânduri întră câte 600-700, ceea ce înseamnă că trebuie adunate penele de la 7 păuni, iar pentru a finaliza lucrarea e nevoie de două zile de muncă. În ceea ce priveşte preţul, acesta porneşte de la clopul cel mai simplu, în valoare de 600 lei şi ajunge la 2000, pentru cel cu mai multe rânduri. Penele sunt obţinute de la păunii crescuţi în gospădăria proprie a meşteşugarului sau a altor locuitori din sat.

Purtatul clopului de-a lungul timpului a fost o adevărată competiţie în lumea satului năsăudean. Chiar şi feciorul  mai puţin  înstărit se străduia să îşi întregească costumul. Se purta înainte de căsătorie, după care, clopul era vândut, pentru că era cea mai spectaculoasă, dar şi cea mai costisitoare parte a costumului tradiţional. La Sângeorz Băi, fetele poartă pe cap ,,păuniţele’’ care constau dintr-o bentiţă cusută  cu multe mărgele şi cu două pene de păun aşezate lateral în dreptul urechilor.

Astăzi, clopul cu păun nu lipseşte din costumaţia ansamblurilor folclorice, mai ales a celor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică populară, care poartă cu mândrie clopul cu păun, este Alexandru Pugna. El este şi realizatorul unui Festival-concurs numit ,,Pană de păun’’ care se bucură de o largă participare, fiind o rampă de lansare  şi de promovare a tinerelor talente.

Clopul cu păun este admirat la Festivalurile internaţionale şi în cadrul expoziţiilor organizate în multe ţări din lume, unde costumul nostru popular a câştigat numeroase premii, fiind apreciat pentru frumuseţea şi spectaculozitatea pe care o dă această piesă a ingeniozităţii meşterilor sălăoani. Oriunde veţi vedea un clop cu păun, puteţi fi siguri că acesta este din judeţul Bistriţa – Năsăud.