Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

CULTURA ROMÂNĂ REDIVIVUS?

Primit pentru publicare: 10 sept.2015
Autor: Florin T. ROMAN
Pupblicat: 12 sept.2015

 

CULTURA ROMÂNĂ REDIVIVUS?

În primăvara şi vara acestui an s-au desfăşurat, în ţara noastră sau în legătură cu ea, o seamă de evenimente culturale importante, dintre care amintesc, în ordine cronologică:

În 18 aprilie, prin premiera spectacolului “Înşir’te mărgărite” (de Dan Puric, după poemul dramatic al lui Victor Eftimiu) a fost inaugurată Sala Mare a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” Bucureşti, eveniment ce a marcat finalizarea unui amplu proces de reconstrucţie, reabilitare şi modernizare.

La Festivalul internaţional de film de la Cannes 2015, desfăşurat în perioada 13-24 mai, România a înregistrat trei succese notabile: filmul  “Comoara” de Corneliu Porumboiu şi scurtmetrajul “Ramona” de Andrei Creţulescu au primit premii importante, iar pelicula maghiaro-franceză “Son of Saul”, premiată şi ea, îl are în distribuţie şi pe actorul român Levente Molnar.

Se pare că cea de-a X-a ediţie a Salonului internaţional de carte Bookfest 2015 de la Bucureşti, Romexpo, desfăşurată în perioada 20-24 mai, cu toate că a înregistrat numai 90.000 de vizitatori, cu 10% mai puţini decât anul trecut, a fost totuşi un succes, prin cele peste 1 milion de volume şi 200 de edituri prezente şi prin cele peste 300 de evenimente desfăşurate: lansări, dezbateri, colocvii ş.a.

La Concursul Eurovision din 23 mai, de la Viena, au fost înregistrate progrese. Nu mă pricep prea bine la muzică, dar specialiştii spun că primele cinci piese din clasamentul final sunt valoroase, iar persoanele din categoria “femei cu barbă”, “bărbaţi cu rochii”, “monştri şi roboţi” etc. au pierdut din teren: a fost prezentă una singură, iar aceasta nu a fost decât prezentatoare (sau prezentator, mă rog). Pe de altă parte, România s-a prezentat la un nivel cultural ridicat. Nu mă interesează locul ocupat în finală, sunt arhicunoscute criteriile – adesea paralele cu valoarea pieselor şi a interpretărilor – care sunt avute în vedere la acordarea voturilor, dar membrii trupei Voltaj au interpretat o piesă frumoasă, melodioasă, cu un mesaj social nobil şi profund – prea puţin înţeles de alte naţiuni -, au avut o prezenţă scenică decentă şi, foarte important, au cântat româneşte.

Gala premiilor UNITER 2015, desfăşurată în seara zilei de 25 mai, a fost o reuşită, cu Ion Caramitru mereu tânăr (vorba lui Toni Grecu). Transmisiunea directă realizată de TVR 1 ne-a oferit posibilitatea să admirăm interiorul elegant şi modern al Sălii Mari a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” Bucureşti, sală ce fusese inaugurată cu doar cinci săptămâni înainte.

De asemenea, în perioada de referinţă au avut loc în ţară mai multe festivaluri naţionale şi internaţionale de literatură, cum ar fi Festivalul internaţional “Lucian Blaga” de la Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, din 8-9 mai sau Festivalul internaţional “Poezia la Iaşi”, din 25-31 mai.

La Festivalul internaţional de film Transilvania (ediţia a XIV-a), desfăşurat la Cluj-Napoca în perioada 29 mai – 7 iunie, au fost prezente 223 de producţii din peste 60 de ţări şi au participat 850 de invitaţi români şi străini.

Violonistul Alexandru Tomescu, cu vioara Stradivarius Elder-Voicu  şi pianistul Eduard Kunz au susţinut împreună Turneul Internaţional Stadivarius “Enescu Experience 2015”, între 3 mai – 15 iunie, în România, Republica Moldova şi Franţa, evenimentul fiind dedicat memoriei lui George Enescu şi având ca scop restaurarea casei Enescu din Mihăileni.  Turneul a presupus mai multe concerte cu sălile pline, precum şi o serie de conferinţe şi întâlniri ale celor doi muzicieni cu tineri din licee şi universităţi.

Celebrul Andre Rieu şi la fel de cunoscuta sa orchestră au fost nevoiţi să susţină la Bucureşti nu mai puţin de şapte concerte pe parcursul a doar 10 zile (5-14 iunie), cu biletele vândute integral de multă vreme. Cu această ocazie maestrul Gheorghe Zamfir, invitat de onoare, a revenit în atenţia internaţională.

În perioada 11 – 14 iunie s-a desfăşurat la Tulcea cea de-a IV-a ediţie a Festivalului internaţional de film despre mediu şi oameni “Pelicam”.

Pe 15 iunie românii din mai multe oraşe şi zone ale ţării noastre, dar şi românii din diaspora, l-au pomenit în rugăciune şi l-au omagiat pe Mihai Eminescu, în contextul împlinirii a 126 ani de la trecerea sa în veşnicie (nu în nefiinţă, cum nefericit se exprimă o parte a presei). Printre cele mai importante activităţi de comemorare se numără cele desfăşurate la mormântul poetului din Cimitirul Bellu, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, la statuia sa din faţa Teatrului Naţional Cluj-Napoca şi în spaţiul din faţa Bisericii Ortodoxe Sf. Apostol Andrei din Viena (unde au participat cca 250 de români şi invitaţi din Austria). Tot în acest context s-au desfăşurat, în perioada 12-15 iunie, la Botoşani-Ipoteşti-Putna, manifestările Zilelor Eminescu, care au presupus, printre altele, colocvii, vernisaje, şezători literare, recitaluri ale poeţilor invitaţi, lansări de cărţi, prezentări de reviste, o slujbă de pomenire a poetului, decernarea premiilor Concursului Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene “Porni Luceafărul”, ediţia a XXXIV-a, precum şi decernarea altor premii.

În fine, ediţia a XII-a a Festivalului internaţional de teatru de la Sibiu, din 12 – 21 iunie, s-a bucurat de prezenţa a cca 2.500 actori.

Alte evenimente culturale sau în legătură cu activitatea culturală au provocat dezbateri febrile în spaţiul public: problema taxei de timbru cultural, schimbarea conducerii I.C.R., lansarea cărţilor “Pas cu pas” a preşedintelui Klaus Iohannis şi “Cronică de Cotroceni” a Adrianei Săftoiu.

X

La evenimentele învederate mai sus putem adăuga şi alte aspecte îmbucurătoare:

Se spune că cele mai recente ediţii ale Festivalului George Enescu de la Bucureşti s-au bucurat de succes internaţional, iar la ediţia actuală, a XXII-a, programată pentru 30 august – 20 septembrie a.c. participă cca 2.500 de artişti din întreaga lume, printre care şi câteva nume mari.
La unele canale de ştiri şi-au făcut loc, chiar şi în prime-time, emisiuni de religie (reportaje şi interviuri cu şi despre personalităţi marcante ale clerului, cum ar fi, de pildă, părintele Arsenie Boca, reportaje din viaţa bisericii în general) şi de cultură (concerte Tudor Gheorghe, interviuri cu oameni de spirit precum Dan Puric, Tudor Gheorghe, Dorel Vişan, recitări de poezie, emisiuni de promovare a lecturii).
În ultima vreme televiziunea naţională a reabilitat într-o oarecare măsură teatrul TV, iar Grigore Leşe are din nou o emisiune săptămânală pe TVR 2, Duminica după-amiază.
În completarea festivalurilor tradiţionale de muzică populară şi folclor au apărut mai multe festivaluri şi sărbători regionale şi locale. Deşi calitatea lor lasă uneori de dorit, fenomenul merită totuşi semnalat.
La toate acestea mai trebuie adăugat că maneaua subculturală a pierdut simţitor din teren şi că au început să scrie cărţi până şi deţinuţii. (Chiar dacă le plagiază, tot rămân ei cu ceva, nu?)
X
Aşadar, cultura română redivivus? Eram pregătit să răspund afirmativ, însă m-a derutat interviul acordat în luna iunie ziarului „Adevărul” de către marele artist Marin Moraru, distins cu Premiul de Excelenţă al Festivalului internaţional de film Transilvania (ediţia a XIV-a), desfăşurat la Cluj-Napoca în mai – iunie a.c., interviu din care spicuiesc: :
Reporter: -Nu v-am mai văzut jucând în teatru. De ce?
M.M.:             -Pentru că nu mai vreau. N-am cu cine, n-am de ce şi n-am ce. Ce scenariu să joc, cu cine? Cu cei care nu stau la repetiţii că au televiziuni şi alte şuşe? De ce să fac eu lucrul ăsta? Am un singur ficat.
R: -Şi în film de ce nu mai jucaţi?
M.M.: -Ce să fac? Cu beep-uri d-astea de nu te mai saturi de ele. „’te-n gură, ‘te-n nară, ‘te-n suflet” şi alte lumânări… Asta este oribil, aşa ceva nu se poate! Ei cred că sunt „reali”, că sunt normali, că asta-i realitatea. Cum pot eu să mă duc să fac aşa ceva? Cum pot eu să deschid gura să zic „’te-n nară”? Spune-mi şi mie. Toate filmele româneşti fără asta nu există. D-asta nu mă duc la film. Nu se poate aşa ceva….
R: -La teatru de ce nu vă mai duceţi?
M.M.: -Pentru că văd urâţenii, trebuie să le spun ce am văzut şi nu pot să-i mint. De obicei le spun că am alte chestii de făcut.
(…)
 R: -Aveţi vreun actor sau vreun regizor din tânăra generaţie pe care să-l fi remarcat?
M.M.: -Nu, n-am. Nimic.
R: -Aţi observat că filmele româneşti primesc tot mai multe premii în festivaluri.
M.M.: -Da, datorită politicii se dau premii. Şi indienii primesc. Şi coreenii. Şi noi dăm premii, care nu sunt de valoare, dar din punct de vedere politic fac bine.
X
Nu sunt întru totul de acord cu maestrul Marin Moraru. Totuşi, ştiu din proprie experienţă că are în mare măsură dreptate şi că aprecierile sale despre teatru şi film pot fi extinse şi asupra celorlalte arte. Prin urmare, întrebarea din titlu rămâne să mă frământe în continuare. Dumneavoastră ce credeţi?

 

                                                                     



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5