Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Dan Prodan – un vlăstar al lui Nicolae Iorga

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 28 Mai 2018
Autor: Dorina RODU, redactor șef rev. Luceafărul
Publicat: 29 Mai 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Dan Prodan – un vlăstar al lui Nicolae Iorga

 

Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară.
Mihai Eminescu

Dan Prodan s-a născut la data de 11 aprilie 1961, în satul Mănăstirea Doamnei, comuna Curtești, județul Botoșani. Este profesor, istoric turcolog, critic istoriografic și cunoscut publicist. Este autorul volumului Secvențe critice. Autori și cărți în universul istoriografic (Editura Agata, Botoșani, 2015), de altfel, figurează și în volume colective precum: Studii și cercetări de turcologie contemporană. Omagiu Profesorului Mihai Maxim la 60 de ani (Cluj-Napoca: Tribuna, 2004), Nicolae Iorga, 1871-1940 (Studiiși documente, V, 2008, București; X, 2010, București), 5 ani de activitate a Cabinetului de Numismatică și Filatelie – Botoșani: 1 decembrie 2006 – 1 decembrie 2011 (Botoșani: Axa, 2011) ș.a.; colaborează cu articole importante și interesante la revista Luceafărul (Botoșani) precum: 140 de ani de la proclamarea Independenţei statale a României (9 / 21 Mai 1877) (articol publicat la data de 9 mai 2017); RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALĂ A ROMÂNIEI MARI ÎN TRATATELE DE PACE DIN 1919 – 1923 (articol publicat la data de 30 noiembrie 2017); Izvoare istorice botoșăneano – dorohoiene despre Unirea Basarabiei cu Regatul României (1918) și integrarea ei în România Mare (1918 – 1928) (articol publicat în data de 30 martie 2018); Vicii, cusururi și metehne domnești în Principatele Române în secolul fanariot (articol publicat în data de 18 aprilie 2018) etc.

Cartea Secvenţe critice. Autori şi cărţi în universul istoriografic semnată de profesorul Dan Prodan – „stâlpul totemic al publicisticii botoșănene” (Ion Istrate), „pune pregnant în lumină, prin tematica atât de întinsă şi de diversă a conţinutului celor 7 capitole din cuprinsul ei, largul orizont didactico-ştiinţific al autorului, varietatea şi dinamismul preocupărilor sale, cu un cuvânt ne oferă portretul unui dascăl model şi al unui cărturar – cercetător de înaltă calitate”[1]. Acest volum, în care se simte simbioza autor-carte, îndeamnă iubitorii de istorie și, de ce nu, de cultură în general, să-și extindă cunoștințele sau să și le îmbogățească, gustând din importantele argumente științifice despre istoria și cultura noastră, a românilor. Secvențe critice. Autori și cărți în universul istoriografic este un hrisov „ce aduce un plus de valoare Colecţiei ,,Cărţile Revistei Luceafărul”, ediţii ale autorilor care scriu în mod obişnuit în această publicaţie de cultură.”[2].

În articolul Semnificațiile multiple ale zilei de 9 mai. 9 / 21 Mai 1877 – Ziua Independenţei statale a României semnat de profesorul Dan Prodan, apărut în revista Luceafărul (Botoșani) la data de 8 mai 2018, întâlnim pe lângă importantele informații și imagini sugestive care aduc un plus valoros acestui articol; de exemplu în prima imagine care apare în acest articol este înfățișat discursul lui Mihail Kogălniceanu în fața Adunării Deputaților: „9 / 21 Mai 1877 – Discursul ministrului de Externe Mihail Kogălniceanu în faţa Adunării Deputaţilor de la Bucureşti, în care subliniază fără echivoc starea de independenţă statală a României în relaţiile cu Imperiul Otoman”[3], însă este prezentată și o imagine cu Jean Monnet „(1888-1979). Om politic francez, diplomat, consilier cu probleme europene al guvernului francez, timp de mai mulţi ani” și Robert Schuman „1886-1963). Jurist, om politic, diplomat francez, ministru de Finanţe (1946-1947 şi 1955-1956), prim-ministru (noiembrie 1947 – septembrie 1948), ministru de Externe al Franţei (1948-1952)”[4]. Printre articolele semnate de profesorul dr. Dan Prodan întâlnim, pe lângă multe altele și, informații mai puțin cunoscute publicului larg, cum ar fi, de exemplu, în articolul intitulat Izvoare istorice botoșăneano – dorohoiene despre Unirea Basarabiei cu Regatul României (1918) și integrarea ei în România Mare (1918 – 1928), este prezentată o ediție a cărții „Memoria arhivelor botoșănene. Unirea Basarabiei cu România”, „ediție de documente întocmită de: Sergiu Balanovici și Florin Știrbăț […]o culegere de izvoare istoriografice și documentare zonale, reunește reeditarea cărții lui Emil I. Diaconescu, Basarabia. Scurtă privire istorico – etnografică (1812 – 1918), apărută în vara anului 1918” (Dan Prodan).

Poporul nostru este înzestrat, printre altele, cu harul muncii creatoare, prin care mulți dintre marii scriitori, poeți, istorici, publiciști ș.a., și-au expremat și dragostea de țară, de neam și față de rădăcinile lor strămoșești. Într-un colț feeric, al acestei țări paradiziace, unde s-au născut Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Enescu, Octav Onicescu, Ștefan Luchian și mulți alții, aici, la Botoșani, la noi geografia produce istorie (Octavian Paler), dar nici oamenii nu se lasă mai prejos. Nefăcând excepție nici Dan Prodan, acest vlăstar al lui Nicolae Iorga cu patriotismul în suflet, își declară dragostea față de țară și, în special, de locul natal, nu doar prin cunoșterea trecutului, ci și prin consemnarea istoriei, căci „Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară” (Mihai Eminescu).

„Mă consider norocos şi mândru că m-am născut botoşănean! Familiile părinţilor, bunicilor şi stră – bunicilor mei au fost botoşănene şi, în consecinţă, eu sunt „botoşănean get – beget” […]. A te naşte undeva geografic este un avantaj şi, în acelaşi timp, un dezavantaj. Important este să conştientizezi această dualitate, să ţi – o asumi, […] şi să transformi dezavantajele în oportunităţi pentru tine, prin multă muncă, şansă şi, evident, o doză de noroc. Căci norocul face parte din istoria vieţii omului, ca şi opusul său, ghinionul.”[5] (Dan Prodan)

Note:
[1] MAXIM, Mihai – Prefață la vol. ,,Secvenţe critice. Autori şi cărţi în universul istoriografic”, realizată de Prof. D-r Dan Prodan;
[2] ISTRATE, Ion – „DAN PRODAN – Un stâlp totemic al memoriei publicisticii botoşănene”, articol publicat în revista Luceafărul (Botoșani), la data de 19 martie 2016;
[3] PRODAN, Dan – „Semnificațiile multiple ale zilei de 9 mai. 9 / 21 Mai 1877 – Ziua Independenţei statale a României”, articol publicat în revista Luceafărul (Botoșani), la data de 8 mai 2018;
[4] Ibidem.
[5] MANOLE, Georgică – „ZECE  ÎNTREBĂRI PENTRU … DAN  PRODAN”, articol publicat în revista Luceafărul (Botoșani), la data de 26 august 2015.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5