Primit pentru publicare: 03 oct. 2016
Aforisme
Autor: Tudor PETCU
Publicat: 04 oct. 2016
Editor: Ion ISTRATE

„De vorba cu mintea si cu sufletul”

De cele mai multe ori, omul nu trăiește într-o realitate concretă așa cum pretinde, întrucât fiecare își construiește propria realitate.

A căuta Ideea pentru a da Cuvântul înseamnă a te află în căutarea Călăuzei pierdute.

A iubi totul este imposibil, dar cel puțin putem încerca să respectăm totul.

Nu putem pretinde că am cunoscut vreodată ceva cu adevărat dacă nu am reușit să înțelegem pentru ca întelegerea este consecinta logică a cunoasterii.

Blândețea ca vector al inteligentei si iubirii este cea mai înalțatoare virtute, întrucât ne conduce către curajul de a fi altfel.

Uitarea este de cele mai multe ori apanajul ignorantei, dar câteodată ea poate fi medicamentul salvator pentru mintea obosită.

Omul nu este ceea ce ar fi fost, dacă nu ar fi primit in dar harul căutarii perpetuee.

Icoana este o adevărată metafizică, fereastra către Absolut, dar pentru a o întelege, omul însusi trebuie sa devina o Icoana.

A da ceva în dar cuiva care nu îti cere înseamnă stiinta de a-ti îngriji propriul suflet.

Vom putea pătrunde sensurile cele mai adânci ale credintei atunci când vom învata sa nu îl mai umanizam pe Dumnezeu si sa nu mai divinizăm omul.

Nu tot ceea ce exista este necesar, dar omul doreste sa guste din toate pentru ca încă nu poate renunta la Fructul interzis.

O posibilă formulare a unei rugăciuni ideale: „Nu mă ierta Doamne pe cât am iertat eu gresitilor mei!”

De multe ori ne simtim abandonati in aceasta viata pentru ca noi însine l-am abandonat pe Dumnezeu.

Verbele „a fi” si „a avea” nu ar exprima în mod clar sensul vietii si al naturii umane dacă nu s-ar baza pe verbele „a gândi” si „a sti”.