Primit pentru a fi publicat de la autor, Ion N. Oprea, 29 iun.2014
Editor: Ana Maria Maluș, 30 iun.2014

Declinul istoric al Basarabiei şi Bucovinei

–  Mărturii şi imagini, recurs la memorie –

 Dramaticul destin al Basarabiei şi al Bucovinei, mereu aflate sub ochiul lacom şi nedrept a doi vecini, a expansionismului nazist şi a celui sovietic-stalinist, Hitler şi Stalin, se acutizase, astfel că, în urma semnării în secret a protocolului din 1939, la 28 iunie 1940 – iată sunt 74 de ani de atunci, o viaţă de om – Uniunea Sovietică, ţara cu principiile cele mai umaniste din lume, cum îşi promova existenţa propaganda, a transmis României vecine ultimatumul ca în 48 de ore să evacueze cele două provincii- Basarabia şi nordul Bucovinei. Contrar,  trupele sovietice ocupă teritoriile pretinse. Ceea ce s-a şi întâmplat după doar 40 de ore – nu numai cu ele, ci şi cu Ţinutul Herţa şi Insula şerpilor, nemenţionate în ultimatumum…

În timpul retragerii, populaţia civilă a fost supusă de năvălitori la jafuri, torturi şi asasinate, pe care nimeni nu le poate descrie pe deplin. Ultimatumul moscovei din 25-27 iunie 1940 este continuat de alte şi alte orori, Katynul românesc de la Fântâna Albă este doar un exemplu. Aici, chiar în ziua de Paşti, 1 aprilie 1941, au fost masacraţi 3000 de români, populaţie civilă, dar mărturiile ridică cifra la 7000 de suflete…

„…La 1 aprilie 1941, în ziua de Paşti, în jur de 15 mii de români din ţinutul Hliboca, femei cu copii în braţe, gravide, bătrâni, copii din satele Suceveni, Pătrăuţii de sus, Pătrăuţii de jos, Carapciuc, Cupca, Prisăcăreni, Iordăneşti, au pornit către ţară cu icoane, cruci din cetină de brad, trecând prin pădurea Camencii spre satul Fântâna Albă aproape de Varniţa. Anterior li se promisese că vor putea trece liber în România. Potrivit martorilor oculari, răniţii au fost hăcuiţi cu săbiile şi apoi îngropaţi, inclusiv de vii, în gropi comune, pământul mişcându-se sub ei două zile până au murit cu toţii”, scriu Diana Vrabie şi Constantin Chirilă, în cartea lor, „Declinul istoric al Basarabiei şi  Bucovinei – mărturii şi imagini” – Editura PIM, Iaşi, 2014, 173 p, despre lansarea căreia, chiar în ziua de 28 iunie 2014, în cadrul şi a Festivalului Internaţional al Educaţiei, organizat de Primăria Iaşului, ne vom referi în continuare.

             Organizată de Asociaţia Universul Prieteniei Iaşi, sub egida căreia a apărut cartea, de Fundaţia „Ginta Latină”, Complexul Muzeal „Moldova” – Muzeul Unirii Iaşi Asociaţia „Alexandru Lăpuşneanu” Iaşi şi desfăşurată începând de la ora 11, 28 iunie a. c.,  la Muzeul Unirii Iaşi, lansarea de carte a fost un succes care a impresionat, sala fiind arhiplină, iar punctualitatea participanţilor şi organizatorilor desăvârşită, cum rar se întâmplă la alte acţiuni de acest fel. Mai ales că în sală, ca vorbitori sau participanţi, în afara localnicilor, au fost şi oaspeţi scumpi de la Chişinău şi Cernăuţi, dar şi din alte localităţi ale Basarabiei şi Bucovinei.

Structurată în mai multe capitole, care de care mai incitant şi interesant – Unitate de neam şi unitate de limbă; Detenţii şi masacre politice: mesaje pentru posteritate; Figuri de valoare ale culturii româneşti din Basarabia, dintre care nu lipsesc veşnicul regretat poetul Grigore Vieru, Paul Goma, atât de apreciat de noi românii de rând, Andrei Vartic, patriot care şi el ne-a părăsit, dr. Vlad Bejan, fondatorul Societăţii Culturale „Ginta Latină”,  la cei 92 de ani ai săi, să ne trăiască, Eugeniu Coşeriu, lingvist de mare renume, cu un an mai în vârstă decât doctorul Bejan, aceleaşi urări – cartea cu foarte multe semnături de Diana Vrabie, critic şi istoric literar, cu Şcoală făcută la Iaşi, Doctor în filologie (2004), profesoară la Universitatea „Alecu Russo” de Bălţi, membră a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova şi România, născută în 1976, Constantin Chirilă, născut în 1938, un cunoscător până la subtilitatea pulsului istoriei mai ales al Basarabiei şi Bucovinei, dar şi a ceea ce se întâmplă în  Palatele administraţiei şi politicii din Bucureşti, Chişinău şi nu numai de la Cernăuţi, un foto-reporter care ştie să ia şi să folosească imaginile vieţii.

Colocviul desfăşurat, cu momente muzicale (Ştefania Turcu, vioară, Rodica Ioniţă Grosu şi Vasilică Iftimie) şi o expoziţie cu lucrări de artă plastică-Daniela Vrabie,  moderatori dr. Aurica Ichim şi Rodica Rodean, a fost susţinut şi de alte nume care înseamnă profesionism: dr. Vasile Diacon, Iaşi, scriitor şi conducător de publicistică literară, autor de volume în domeniul  pe care îl onorează, prof. univ. dr. Ştefan Urâtu, preşedintele „Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului” din Republica Moldova.

Prezenţi în sală dar şi printre vorbitorii înscrişi în programul de sală al manifestării, încă o dovadă a bunei organizări, am fost şi la expoziţii de artă unde atât de necesarul program al acţiunii lipsea: Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „M. Eminescu”, Cernăuţi, Doina Boghian, jurnalistă, scriitorii Nicolae Busuioc, Daniel Corbu, Emilian Marcu, Constantin Parascan, Constantin Mănuţă, Liviu Papuc, Ioan Muscalu, Ştefan Boboc-Pungeşteanu, poetul Horia Zilieru, oameni de artă, actori, muzicieni, graficieni, muzeografi, editori de carte, conducători de reviste.

Bună iniţiativa existenţei standului de cărţi cu Declinul Istoric al Basarabiei şi Bucovinei – măturii şi imagini de Diana Vrabie şi Constantin Chirilă, de vânzare la sală.

Ar fi fost utilă şi o expoziţie de carte cu lucrări pe aceeaşi temă, spre informarea sau aducerea aminte a participanţilor, mai ales a oaspeţilor. Speram să găsesc la standul expoziţional şi volumele  de interes, zic eu, „Bucovina în presa vremii. Cernăuţi în presa vremii 1811. 2008”, Ediţia a II-a aniversară, cu o postfaţă de prof. univ. dr. ing. Mandache Leucov şi  „Bucovina pământ românesc. Presa din zona Rădăuţi-Siret, 1893-2008”, Ediţia a II-a aniversară, cu o postfaţă de prof. Petru Bejinariu, autor la ambele Ion N. Oprea, Editura PIM, Iaşi, 2008, „închinate românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă. Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani când, la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1775, după cum avea să se întâmple cu Basarabia la 1812”…

Expoziţia de profil ar fi dat şi o notă de optimism…
Poate pe altădată propunerea  visată…

*

Duminică, 29 iunie 2014, la ora 11, în sala „B.P. Haşdeu”   a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, în organizarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina – Filiala Iaşi în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a LIX-a ediţie – AMIAZĂ CULTURALĂ BUCOVINEANĂ.

Conferinţa  „Bucovineanul Gheorghe Tofan – educator”, a fost susţinută de profesorul Gh. Giurcă,  autor de cărţi literare, bibliografii şi antologii referitoare la zonă.

Au fost lansate cărţile: Gheorghe Tofan, Învăţământul în Bucovina; Gheorghe Patza, Din Bucovina; Gheorghe Patza, Glasuri bucovinene. Prezentator, dr. Vasile Diacon.

Moderatorul manifestării: Liviu Papuc. Desfăşurată cu participarea grupului vocal SENIOR.