Trăistuţă culturală în Nordul Bucovinei

                                                             Gruia Cojocaru

În duminica Floriilor, mustind încă de vraja  lui Iisus, pe care tocmai mi-o revelase Mihail Bulgakov în ,,Maestrul şi Margareta”, mi-am îndreptat paşii spre Cernăuţi, oraşul sfânt al românilor din Ţăra pădurilor de fag, pentru a lua parte la o lansare de carte. De volumul în cauză – ,,Trăistuţă bucovineană cu amintiri basarabene” –, s-a făcut vinovat jurnalistul botoşănean Gabriel Balaşa, care, într-o colecţie de reportaje cu o acoperire temporală de două decenii, a evocat secvenţe din existenţa românilor din Bucovina, Republica Moldova, Transnistria şi Valea Timocului.

Între cei patruzeci de participanţi am descoperit profesori, scriitori şi jurnalişti bucovineni, care s-au înfruptat pentru câteva ceasuri cu un strop de spiritualitate românească, rotunjind astfel, în zi de sărbătoare creştină, un act cultural cristalizat în sediul Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi. Amfitrionii, Vasile Bâcu şi Nicolae Şapcă, liderii societăţii, au ţinut să sporească însemnătatea evenimentului prin includerea în programul zilei a expoziţiei de ouă încondeiate şi pictură pe lemn, sub genericul ,,Bucovină, te iubesc!”, a artistului plastic Vasîl Lîhovolea, din Cernăuţi.

Prezent la lansarea ,,Trăistuţei bucovinene…”, Ionel Ivan, Ministru-consilier la Consulatul României în Cernăuţi, a apreciat că, în ansamblul comunicării dintre România şi Ucraina, lansarea menţionatei cărţi în Nordul Bucovinei se înscrie în categoria actelor de ,,diplomaţie culturală”, o ,,monografie a relaţiilor dintre Basarabia, Bucovina şi restul României”, iar scriitorul Vasile Bâcu a văzut în această carte semnul consecvenţei faţă de cauza naţională şi un argument întru menţinerea caracterului viu al românismului în regiunile cu populaţie românească din afara Patriei-Mamă.

La rândul său, Nicolae Şapcă, redactor-şef la ,,Monitorul de Hliboca”, a considerat că scrierea unei cărţi despre comunităţile de românii din afara graniţelor ţării şi lansarea sa în Cernăuţi este expresia faptului că relaţiile dintre românii din Ucraina şi cei din Ţară au cunoscut o dinamică pozitivă în ultimele decenii, fapt întărit şi de scriitorul şi publicistul Dumitru Covalciuc, care, între altele, a constatat faptul că volumul ,,Trăistuţă bucovineană cu amintiri basarabene” a adus un element de noutate în peisajul cultural românesc, tocmai prin bogăţia amănuntelor despre românii din afara graniţelor statului, surprinse ,,la cald” de autor; totodată, scriitorul cernăuţean a salutat faptul că autorul a relevat cu obiectivitate ceea ce a văzut în mod direct, evitând denaturarea sau înfrumuseţarea realităţii, practicată de unii jurnalişti din România, care vorbesc despre viaţa românilor din Ucraina, fără a fi păşit vreodată în Nordul Bucovinei ori în Transcarpatia.

Într-o perioadă complicată pentru vecinul din nordul României, în care însăşi fiinţarea Ucrainei se dispută în jocuri democratice, susţinute de şenile de tanc, lansarea la Cernăuţi a volumului de reportaje din ,,Trăistuţă bucovineană…” este un mic triumf al toleranţei, al păcii şi armoniei, într-un spaţiu geografic apăsat de istorie, dar purtând în lăuntru frământările şi aspiraţiile unor oameni pe care jurnalistul Gabriel Balaşa îi simte înlănţuiţi de ,,noroi şi stele”.

… Şi pentru că nu se epuizase duminica Floriilor, iar centrul de presă ,,Euromedia Bucovina” a punctat, în imagini inspirate, filmul evenimentului de la Cernăuţi, nu pot să nu remarc promtitudinea de care (iarăşi) a dat dovadă profesorul Nicolae Haucă în transmiterea materialului foto şi video.