Având ca punct de plecare definiţia termenului „a preda”, existentă în DEX, conform căreia această acţiune înseamnă „a transmite cuiva în mod sistematic cunoştinţele unei discipline (în cadrul unei instituţii de învăţământ, al unor cursuri speciale), a expune o lecţie”, putem observa cu uşurinţă faptul că activitatea de predare constă în transmiterea de cunoştinţe, utilizând aşadar metode variate.

În sistemul de învăţământ tradiţional, cadrului didactic îi revenea rolul major şi activ în cadrul procesului didactic (cel de emiţător), acela de a transmite cunoştinţele spre un receptor aproape pasiv, determinat să memoreze şi să reproducă informaţia. Astfel, profesorul era o sursă de informaţii şi un actor principal, centrat pe manual, coordonator al activităţii grupurilor de elevi, creator de reguli pe care le impunea (ce, când, cum), un educator solitar a cărui activitate se reducea la lungi expuneri în cadrul cărora erau comunicate cunoştinţe de-a gata elaborate, pe care elevii urmau să le recepteze, să le memoreze şi să le reproducă atunci când li se cerea acest lucru.
(…) Lectură completă la : https://edict.ro/despre-a-preda-a-forma-competente-la-limba-si-literatura-romana/