Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

DESPRE GENERALUL EROU, MARTIR AL BASARABIEI

 DESPRE GENERALUL EROU, MARTIR AL BASARABIEI,
STAN POETAȘ UCIS
DE BOLȘEVICI LA 7 FEBRUARIE 1919 ÎN ZONA HOTIN – SOROCA
           COL.(R) PROF. IOAN GRĂDINARU DE CORDĂRENI –  DOROHOI

                    Comuna ULMU este situată în partea de sud-vest al județului Brăila, mai are în componență satul JUGUREANU, aici a văzut lumina zilei la 5 decembrie 1870, într-o familie de țărani, cel care avea să fie generalul erou STAN POETAȘ.

  •           Își face studiile primare în satul natal,apoi urmează gimnaziul. De copil, cu permisiunea familiei, Stan Poetaș pleacă de acasă și s-a înrolat în armată ,,copil de trupă”. La 8 iulie 1889 este admis la Școala de ofițeri de infanterie, la absolvire în 5 decembrie 1891, este avansat la gradul de sublocotenent și este încadrat în Regimentul 11 Infanterie din Râmnicu Sărat.
  •           Urmează Școala Superioară de Război fiind încadrat la Regimentul 34 Infanterie Constanța, iar la 25 noiembrie 1901 s-a căsătorit cu Geta/Eugenia Dedu. A îndeplinit mai multe funcții de comandă, iar în 1914 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel.
  •           La 16 august 1916 a fost avansat la gradul de colonel și numit comandantul Brigăzii 17 Infanterie, la comanda căreia s-a aflat până la confruntarea sa cu bolșevicii din zona Hotin-Soroca, ianuarie 1919.
  •           După dezastrul suferit în anul 1916 armata română a fost retrasă în Moldova, iar după reorganizare Brigada 17 Infanterie a viteazului colonel Stan Poetaș a ajuns din nou pe front, unde s-a remarcat în august 1917 pe câmpul de luptă de la Mărășești și Muncelu.
  •           Pentru capacitățile sale militare, faptele de vitejie și curaj, colonelul Stan Poetaș a fost înaintat pe front la gradul de GENERAL DE BRIGADĂ și decorat cu ordinul Coroana României de război în grad de comandor cu panglica medaliei Virtutea Militară.
  •           Unitățile militare ruse din România erau chemate la nesupunere de către agitatori bolșevizați. Violența, jafurile, actele de banditism au paralizat întreaga societate. 
  •           Pentru a salva România,  ARMATA ROMÂNĂ a dus grele și sângeroase lupte cu soldații ruși bolșevici. Generalul Stan Poetaș cu brigada sa a reușit să dezarmeze șapte divizii rusești răzvrătite în regiunea Dorohoi-Botoșani.
  •           După îndeplinirea cu succes și a acestei misiuni, generalul Stan Poetaș a primit la începutul anului  1918 o scrisoare de mulțumire din partea fostului comandantului-șef al armatei ruse din Moldova, generalul Dimitri Șcerbacev. 
  •           Regretatul istoric Neculai Moghior,din Comănești-Bacău,  consemnează in lucrarea: Generalul Stan Poetaș-primul ofițer superior român ucis de bolșevici, conținutul scrisori generalului Șcerbacev: ,,… vă exprim sincera și călduroasa mea recunoștință și sper că, prin eforturi unite, noi vom ajunge la un rezultat…”.
  •           Dacă pentru cele mai multe țări Primul Război Mondial s-a încheiat la 11 noiembrie 1918,  pentru România războiul a mai continuat în anul 1919 pentru eliberarea Ardealului și apărarea frontierelor sale de la Nistru până la Tisa.
  •           Fiind mereu provocată prin intervenții bolșevice la frontiera de pe Nistru, și mai ales în nordul Basarabiei, România a luat măsurile de rigoare pentru a apăra integritatea statului roman.
  •           Într-un asemenea context în regiunea Soroca-Hotin este transferată și Divizia 9 Infanterie, din care făcea parte BRIGADA 17 INFANTERIE, aflată sub comanda generalului de brigadă STAN POETAȘ, în organizarea căreia intrau Regimentele 34 ,,Constanța” și 40 Infanterie ,,Bazarcic”.
  •           În noaptea de 6/7 ianuarie 1919, sub mantaua neagră a nopții, fără lună, în liniște totală, bandele bolșevici în număr mare, au trecut Nistrul și au atacat prin surprindere trupele române din regiunea târgului Otaci, între satele Calarașovca și Verejeni.
  •           Neculai Mogior în cunoscuta lucrare menționată mai sus, prezintă  un articol din ziarul ÎNDREPTAREA din 16 ianuarie 1919, publicat cu titlul ,,Cum a fost ucis generelul Poetaș”, în care prezintă informații despre trecerea prin surprindere a bandelor bolșevice peste Nistru în regiunea Hotin-Otaci:
  •           ,,Bandele bolșevice sosite în noaptea de Bobotează…au pregătit în mare taină atacul lor mișelesc asupra trupelor noastre…Atacul a surprins ofițerii și trupa în timpul unei mici petreceri organizate de ofițerii diviziei pentru camarazii care-și serbau patronul în ziua de Sf. Ioan”.
  •           De cum au trecut Nistrul bolșevicii au provocat la răscoală pe locuitorii din satele Unguri, Calarașovca, Otaci etc., țăranii care nu-i însoțeau la luptă erau împușcați pe loc.
  •           Din punctul de comandă generalul Stan Poetaș, comandantul Brigăzii 17 Infanterie, comandantul garnizoanei Soroca, s-a informat sumar despre situația din zonă și a trimis o telegramă comandantului Diviziei 9 Infanterie: ,,Bolșevicii au trecut Nistrul… Localitatea Ataci nu se poate menține”, relatează Niculai Moghior.
  •           După aceasta, la ora 10.15 generalul Stan Poetaș, fiind 7 ianuareie 1919, s-a urcat în trăsură și însoțit de vizitiu și soldatul Schim Memet, s-a îndreptat spre Otaci. Istoricul Neculai Moghior în cunoscuta sa lucrare  prezintă ce a scris colonelul Bobescu, în urma cercetării efectuate, fiind delegatul, reprezentantul Diviziei 9 Infanterie:
  •           ,,În drum se întâlnește cu medicul căpitan Botez. Acesta îi spune că șoseaua este plină de mulți civili ucraineni răsculați… insistă și-l roagă să nu meargă înainte, ci să se întoarcă la deal. Domnia sa însă zâmbește, înjură pe bolșevici și continuă drumul la vale…
  •           În apropiere de primele case (Calarașovca), trăsura este întâmpinată de patru indivizi care trag focuri. Atunci d-l general Poetaș se dă jos din trăsură ia arma de la vizitiu și începe să tragă focuri omorând doi din cei patru…
  •           În acest moment apar pe deal, din dreapta și din stânga drumului, încă vreo 12-15 indivizi, care cum l-au zărit au început a trage focuri spre dânsul…”. În această situație nu s-a mai putut face nimic. A fost omorât și cadavrul batjocorit.
  •           În Documentarul său indicat în bibliografie, inginerul Alexandru Hornea nascut în comuna Ulmu-Brăila, prezintă declarația unui martor ocular din presa vremii despre eroismul generalului: ,,Generalul Stan Poetaș, comanda Brigada 17 Infanterie din nordul Țării… La primele focuri de armă au căzut răpuși de gloanțe, ambii soldați care îl însoțeau. Generalul, văzându-se atacat, s-a aruncat jos din trăsură, adăpostit într-un șanț, a pus mâna pe armele soldaților morți și a început să tragă, luptându-se vitejește timp de peste o jumătate de oră cu bandele numeroase de bolșevici. A tras mereu focuri de armă,nelăsându-i să se apropie, până a terminat cartușele, după care, în cel din urmă, a căzut glorios răpus de gloanțele inamicilor, nelăsându-se prins viu”.
  •           Istoricul Constantin Kirițescu scria despre generalul Stan Poetaș: ,,I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.
  •           Ziarul DACIA, în ediția sa de miercuri 16 ianuarie 1919, prezenta  marele regret și frumoase amintiri despre generalul erou, martir STAN POETAȘ. ,,În ciocnirile cu bolșevicii… a căzut unul dintre cei, care și-au legat numele de luptele sângeroase de la Mărășești… moartea generalului Poetaș se datorește impulsivității sale de a înfrunta de aproape primejdia…”
  •           IRONIA SORȚII ! În regiune unde generalul Stan Poetaș lupta de unul singur contra insurgenților nu se afla nici un detașament, cât de mic ar fi fost ca să-l salveze pe bravul general. La 11 ianuarie 1919, corpul neînsuflețit al generalului de brigadă Stan Poetaș, descoperit la locul crimei, batjocorit, a fost așezat în sicriu și transportat la Soroca.
  •           Înmormântarea a avut loc la 14 ianuarie, iar ordinea de ceremonie a fost organizată de autoritățile locale. Cortegiul funerar s-a deplasat pe străzile principale ale orașului Soroca, apoi s-a îndreptat spre cimitir, fiind înmormântat pe ALEEA EROILOR.
  •           Crima a fost săvârșită de sătenii din banda lui G.I.Bărbuță, născut în satul Sofia din județul Soroca, care după război s-a întors în sat și a fost unul dintre conducătorii activi ai rebeliunii bolșevice.
  •           Cercetările efectuate referitor la uciderea generalului Stan Poetaș, l-au identificat pe cel care a tras mișelește, de la spate. Numele lui, un oarecare S. Fosu care a fost găsit, arestat și prin judecată a fost condamnat la moarte, în 1929 de Tribunalul militar Iași. G. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși si executați dincolo de Nistru.
  •           În anul 1920, un comitet de inițiativă condus de prefectul județului Soroca, a început demersurile necesare pentru ridicarea unui monument din bronz, dedicat eroului ucis de bandele bolșevice.
  •           Monumentul a fost realizată de sculptorul George Dimitriu, a fost dezvelit în ziua de 30 octombrie 1921, fiind plasat în piața centrală a orașului Soroca.
  •           Scluptura reprezinta silueta generalului Stan Poetaș, îmbrăcat în ținută militară cu manta, stand în picioare privind către avanposturile Armatei Române instalate pe malul drept al râului Nistru. Mâna dreaptă era întinsă la 30 grade, cu degetul arătător parcă amenințând către hoardele năvălitoare dinspre est.
  •           A fost o lucrare turnată în bronz, având o înălțime de 3 metri amplasată pe un pedestal confecționat din granit cu înălțimea de 4 metri. Monumentul eroului martir Stan Poetaș, denotă respectul deosebit de care se bucura generalul în rândul basarabenilor / românilor din Soroca.
  •           În iunie 1940 monumentul din bronz al generalului Stan Poetaș, a fost evacuat în țară la Muzeul Militar, iar după ce Basarabia a fost eliberată de inamicii sovietici, iunie 1941, monumentul generalului Poetaș a fost reîntors pe soclul de la Soroca, de unde în anul 1945 a fost topit din ordinul administrației sovietice de ocupație.
  •           Trei localități în perioada interbelică au fost denumite GENERAL POETAȘ în semn de respect, în memoria eroului martir al Basarabiei: comuna Ulmu, județul Brăila (România ); comuna Cureșnița, județul Soroca (Basarabia) și o a treia localitate care astăzi nu mai există în Bulgaria, în fostul județ Caliacra, care făcea parte din România.
  •           Asociația Obștească ,,Cultul Eroilor” din Chișinău și-a propus în parteneriat cu autoritățile publice locale, cu ocazia aniversării CENTENARULUI MARII UNIRI, reconstituirea Monumentului Generalului Stan Poetaș, distrus după ocuparea în 1944 a Basarabiei.
  •           La 13 martie 2018 în curtea Muzeului de Istorie și Etnografie Soroca, al cărui director a fost scriitorul Nicolae Bulat, cetățean de onoare a Județului Buzău, a fost sfințit monumentul funerar al generalului Stan Poetaș. Sculptorul V. Jiglițki a reconstituit bosorelieful în bronz al generalului și crucea ce încununează  monumentul funerar.
  •           Ca delegat din partea societății buzoiene, a participat la binecuvântarea bustului general Stan Poetaș, din curtea Muzeului de istorie al municipiul Soroca, cunoscutul PR.PROF.DR. MILEA MIHAI.
  •           Din fericire, în BASARABIA s-a făcut ceva după 1990, nu mult dar s-a făcut,în memoria generalului erou martir Stan Poetaș, în Soroca o stradă îi poartă astăzi numele. În România generalul erou martir a fost uitat de istorie.
  •           Dețin informații despre trei personalități care au luptat pentru reactualizarea, reabilitarea și păstrarea memoriei generalului Stan Poetaș:
  1. Scriitorul NICOLAE BULAT, născut în satul Cureșnița, raionul Soroca, fost directorul Muzeului de Istorie Soroca, a scris ,,În căutarea unui mare erou General Stan Poetaș”, publicată în anul 1919 în Buzău, editura EDITGRAPH. A decedat la vârsta de 70 ani în anul 2022.
  2. Istoricul NECULAI MOGHIOR,șeful secției documentare și aviație din Muzeul Militar Național, a scris despre generalul Poetaș un studiu extrem de bine documentat, este autorul unor lucrări fundamentale. A decedat în anul 2019 la vârsta de 72 de ani.
  3. Inginer ALEXANDRU HORNEA, consătean cu generalul Poetaș, locuiește in București, a fost inginerul Patriarhului Teoctist timp de opt ani. S-a întâlnit cu N. Moghior în anul 2018, în același timp a purtat o intensă corespondență cu N. Bulat și actualele autorități din Soroca. Între 1925-1955  Ulmu a purtat numele ,,Comuna General Poetaș”. În 2018 avea 79 ani, astăzi luna mai 2023 dacă mai este în viață, ar avea aproximativ 85 de ani, la primăria comunei Ulmu nu am putut afla informații despre Alexandru Hornea.
  •           STAN POETAȘ A FOST GENERALUL REÎNTREGIRII ROMÂNIEI, ÎNTR-O ȚARĂ MARE ȘI REPREZINTĂ PENTRU NOI UN SIMBOL AL VITEJIEI, DEMNIRĂȚII, DRAGOSTEI DE ȚARĂ ȘI NEAM. ÎNCHEI CU VORBELE SFINTE ALE PĂRINTELUI BUZOIAN  M. MILEA:  MARE ESTE DUMNEZEU !  SERVIM PATRIA !
  •                                     BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
  1. Neculai Moghior, Generalul Stan Poetaș-primul ofițer superior roman ucis de bolșevici, Editura Muzeului Marinei, Constanța, 2008.
  2. Alexandru Hornea, Documentar privind necesitatea actualizării reabilitării generalului Stan Poetaș, eroul comunei Ulmu, jud. Brăila, ucis de bolșevici în anul 1919, București, iulie 2008.
  3. Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, Editura Științifică și Enciclopedică, volumul II, București, 1989.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania