Generalul Henri Mathias Berthelot (1861- 1931), şeful misiunii militare franceze în România, în intervalul octombrie 1916 – mai 1918 – şi apoi octombrie 1918 – mai 1919, a participat activ la refacerea armatei române retrase în Moldova în toamna anului 1916, la elaborarea planurilor de operaţii din vara anului 1917.
În anul 1987 memoriile generalului Berthelot au văzut lumina tiparului pentru prima dată, datorită iniţiative prestigiosului istoric american Glenne Torrey un bun si profund cunoscător al istoriei româneşti în special a celei legate de participarea României la Primul Război Mondial. În scopul tipăririi cărţii ,,Generalul Henri Berheleot şi România”, prof. Torrey din Kansas a cercetat arhivele şi bibliotecile din S.U.A., Franţa şi România.
Notaţiile zilnice ale generalului Berthelot surprind replierea armatei române spre Moldova, stabilirea frontului pe linia Galaţi-Nămoloasa-Focşani,g reuăţile imense prin care au trecut poporul şi armata pentru realizarea unitaţii naţionale. În reorganizarea armatei române după marile încercări din vara anului 1916, generalul Berthelot a ajuns şi pe meleagurile botoşănene. Jurnalul său, redactat precis şi arid, în stilul rapoartelor militare oferă amănunte interesante despre viaţa militară şi politică a acelor timpuri.
Iată însemnările din jurnalul generalului Berhelot pe o durată de 5 zile, atât de dense în activitaţile zilnice pentru un ofiţer superior, în vreme de război.
4 aprilie 1917
Plec la Botoşani prin Tîrgu Frumos şi Hârlău. Sosesc după-amiază, fiind primit de şeful de stat major al corpului 3 armată, colonelul Cerbulescu. După-amiază, vizitez şcoala de mitraliori, cea de grenadieri şi cea de aviaţie, unde se execută un exerciţiu de observare si reglare.
Instrucţia pare să se desfăşoare în condiţii excelente.
6 aprilie 1917
Plecarea din Dorohoi spre Vlădeni, unde ajungem pe la ora 17. Îi găsesc acolo pe comandantul corpului de armată, generalul Iancovescu si pe comandantul divizei 14 infanterie, colonelul Bunescu; şedinţa de lucru cu comandanţii de unităţi, vizite la şcolile divizionare pentru gradaţi, grenadieri, şi mitraliori, aplicaţia regimentului 55 în spre Focşani. De acolo, prin Botoşani ne îndreptăm spre Truşeşti, unde se află generalul Razu, comandant al divizei 5 infanterie. El îmi prezintă şcolile divizionare şi un exerciţiu cu grenade de luptă,matur, chibzuit, pentru a da infanteriştilor încredere în acest mijloc. Vizitez apoi poligonul de brigadă ,unde se instrueşte regimentul 7 şi asist la Dorneşti la aplicaţia regimentului 32.
7 aprilie 1917
Plecarea spre Burdujeni unde ajungem la ora 17.Generalul Sinescu inspector al cavaleriei si generalul Greceanu comandant al diviziei 2 cavalerie, îmi prezintă comandaţii de brigadă si de regiment care îmi împărtăşesc nevoile şi dorinţele lor. Întoarcerea la Botoşani, la ora 19.
8 aprilie 1917
La ora 8 mă duc la gară să-i întâmpin pe rege şi pe prinţul (Carol n.a) care vin să inspecteze şcolile însoţiţi de ministerul de război (Vintila Brătianu n.a). Le fac cunoscute observaţiile mele. Apoi vizitez divizia 13 al cărui comandant, generalul Popescu mă aşteaptă la Frumuşica. Îmi prezintă mai întâi poligonul de instrucţie al divizei şi apoi centrul de instrucţie divizionar: gradaţi, mitraliori, grenadieri. Nu am decât cuvinte de laudă.
N.A. Posed un album cu fotografii autentice ale Regimentului 37 Botoşani, ce a întreprins o campanie paşnică peste Dunăre, în Bulgaria, în Al Doilea Război Balcanic (1913), încheiat cu pacea de la Bucureşti. Printre ofiţeri se află si colonelul Grigore Bunescu, cel amintit in jurnalul lui Berthelot si care, in anul 1917, era comandantul diviziei 14 infanterie (vezi 6 aprilie 1917).
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania