Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Despre înțelepciune în era Coronavirus sau despre noua umanitate

Despre înțelepciune în era Coronavirus sau despre noua umanitate

Începutul anului 2020 a adus umanității o surpriză cu totul neaşteptată şi anume răspândirea noului Coronavirus Covid 19 care inițial a afectat cea mai mare parte din populația Chinei. La momentul respectiv, aproape oricine ar fi spus că virusul de față reprezintă o suferință a Chinei, însă această suferință a devenit globală, sau altfel spus colectivă.
Diferite țări din Europa, precum şi SUA au introdus măsuri de protecție care parcă au ajuns să antagonizeze anumite libertăți constituționale, cu greu câştigate de-a lungul secolelor. Însă, vorbim despre nişte măsuri care aşează umanitatea în fața unei noi oglinzi pentru a-şi vedea chipul rănit de propriile sale păcate derivate din prea plinul civilizației sale.
Majoritatea dintre noi consideră că avem de-a face cu un virus scăpat intenționat sau nu dintr-un laborator din WuHan care a acaparat până la strivire o planetă întreagă, dar nu ne dăm seama sau refuzăm să înțelegem că dincolo de virus se află alte posibilități menite să ne integreze într-o nouă eră a conştiinței şi să ne reevaluăm propria Ființare pe Pământ.
Suferim că trebuie să purtăm măşti şi să păstrăm distanțarea socială, dar oare câte măşti am întâlnit noi până acum în realitate raportat la veritabilele chipuri? De câte ori ne ascundem sub diferite măşti metafizice, adică falduri seducătoare pentru a ne prezenta într-o lumină cu totul diferită față de cea care ne caracterizează cu adevărat?
În ceea ce priveşte distanțarea socială, cât de mult am fost noi în stare să respectăm şi să prețuim trăirea laolaltă astfel încât să fim demni de statul de entități sociale raționale? De câte ori am dovedit noi ca societate că libertatea ta se termină acolo unde începe spațiul libertății mele, cum ar fi spus John Stuart Mill?
Sigur, ar mai putea fi formulate multe alte întrebări, dar cred că a venit momentul ca fiecare dintre noi să îşi reevalueze propria umanitate, să îşi reia în posesie propria Ființă şi să şi-o îmbrace în haina onestității şi a rațiunii.
Dincolo de virusul pe care acum noi toți trebuie să îl înfruntăm, avem de înfruntat şi voința liberă a Universului care ne obligă să ieşim dintr-un prezent personal al securității pentru a intra într-un prezent ca situare responsabilă față de Eul propriu precum şi față de Alteritate. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne debarasăm de cutumule agresivității şi ale luptei pentru dominare absolută, să părăsim acest spațiu pustiit de cei doi dictatori apocaliptici descrişi de Vladimir Jankélévitch, „Nu ştiu ce” şi „Mai nimic” şi să ajungem la îndepărtatul țărm al înțelepciunii afective.
O dată ce vom ajunge să conştientizăm că disputele fratricide între religii şi popoare nu vor putea duce niciodată la progres sau că raportul de coexistență între religie şi ştiință este imperativ necesar, atunci vom putea privi cu mult mai multă încredere către viitor, către o conştiință reînnoită pentru care tehnologia nu va presupune robotizarea omului, ci apropierea acestuia de cele mai profunde Taine ale Universului.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.618 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5