Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Dezvelire bust Mihai Eminescu la Cahul

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Dezvelire bust Mihai Eminescu la Cahul

Primit pentru publicare: 16 Sept. 2019
Autor: Ionel NOVAC
Publicat: 17 Sept. 2019
© Ionel Novac, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

Nu demult, municipiul brăzdat de apele Frumoasei, râulețul menționat într-un suret al domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt la 2 iulie 1502, document considerat ca reprezentând prima atestare documentară a localității, s-a îmbogățit cu o nouă și inestimabilă lucrare de artă: bustul poetului Mihai Eminescu. Astfel, la 31 august, când pe ambele maluri ale Prutului s-a sărbătorit Ziua Limbii Române, numeroși locuitori ai municipiului Cahul, oficialități locale, înalte fețe bisericești, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor de la Chișinău, au asistat la o emoționantă manifestare, prilejuită de dezvelirea bustului celui „mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

Bustul, realizat de sculptorul Sergiu Ganenco, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova, după prima dintre cele patru fotografii cunoscute ale lui Eminescu, îl prezintă pe tânărul poet visător, cu privirea ușor întoarsă spre dreapta, de unde scrutează zările. Turnat în bronz, bustul a fost montat pe o coloană stilizată, fixată pe un postament din beton îmbrăcat în marmură. Ca amplasament, deși la dezvelirea bustului poetului Grigore Vieru se prevăzuse realizarea unei Alei a Personalităților în Parcul Central, până la urmă a fost preferat scuarul de lângă Palatul Culturii, la câțiva pași de bustul lui Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Sub bust a fost încrustată doar semnătura acestuia, Eminescu, fără anii de naștere și de moarte, căci, așa cum plastic afirma primarul Nicolae Dandiș, „toți trebuie să știm anii de viață ai poetului Eminescu”.

Manifestarea a debutat prin recitarea poeziei „Glossă” de către actrița Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Alina Carp, maestra de ceremonie a festivității. Apoi, în acordurile melodiei soților Doina și Ion-Aldea Todorovici, „Eminescu”, magistral interpretată de un tânăr cahulean și în aplauzele celor prezenți, Presfințitul Părinte Veniamin și primarul Nicolae Dandiș au dezvelit bustul. După acest moment, Presfințitul Părinte Veniamin, ajutat de un sobor de preoți, a efectuat slujba de sfințire.

În continuare a luat cuvântul primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, inițiatorul și coordonatorul proiectului, care a afirmat că „este un moment emoționant pentru mine, emoții de bucurie, pentru că astăzi, de Ziua Limbii Române, dezvelim acest bust al poetului Mihai Eminescu. A fost mare nevoie de un astfel de monument. Acest monument nu este doar al lui Mihai Eminescu, este al limbii române, a tot ceea ce înseamnă românesc. Cred că așa a vrut Dumnezeu să fie astăzi, nu mai devreme, nu mai târziu, dar sigur că ne-am propus să fie într-o zi frumoasă, dedicată Zilei Limbii Române, la 30 de ani de când vorbim despre 31 august 1989, de limba română, de alfabetul latin și la 130 de ani de la trecerea în neființă a Poetului.

Mergeam, în ultimii ani, la bustul poetului Grigore Vieru și depuneam flori de Ziua Limbii Române sau de Ziua Culturii Naționale. De astăzi avem două monumente, care sunt la fel de dragi poporului român. Sper ca de azi înainte tinerii să spună: unde ne întâlnim? Lângă Eminescu!”, a încheiat primarul municipiului, nu înainte de a mulțumi instituțiilor și persoanelor implicate în realizarea proiectului.

În continuare, Presfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a precizat că „Mihai Eminescu nu a trăit prea mult, dar dacă ar fi trăit 80 de ani vă imaginați ce operă era să avem. S-a născut într-o zonă periferică, în zona Botoșanilor… însă a cunoscut foarte bine istoria neamului lui, a fost marcat de nedreptățile istorice pe care le-a văzut și de aceea a și dorit ca să se simtă un om liber în țara lui. Ceea ce se întâmplă rar în vremurile noastre, fiindcă suntem constrânși fie de funcțiile pe care le ocupăm și nu putem spune adevărul sau realitatea, fie de alte împrejurări care ne fac să nu fim liberi.

Aș dori să subliniez câteva din trăsăturile pe care aș vrea să le citesc și pe chipurile dvs, nu doar astăzi, ci în toată viața dumneavoastră. În primul rând a fost un om credincios. Ce-a spus Eminescu? A spus că biserica ortodoxă este mama poporului român. Și aici a subliniat importanța și rolul bisericii în istoria neamului românesc și în istoria culturii și civilizației europene.

Un al doilea aspect pe care vreau să îl subliniez din moștenirea pe care Eminescu ne-a lăsat-o este demnitatea pe care trebuie să o avem. Să nu ne fie rușine ce suntem și cu cine suntem noi, cu înaintașii noștri, ci, din contră, să lucrăm fiecare în dreptul nostru, cu responsabilitate și demnitate. Dumnezeu ne vrea demni, nu ne vrea sclavi și umili. Or, la noi se confundă foarte adesea demnitatea cu mândria sau umilința cu smerenia. Trebuie să fim foarte atenți: Eminescu a pus accent pe demnitate și smerenie, virtuți de bază ale creștinilor.

Un alt aspect este iubirea de neam, de limbă și de țară. Ce-a înțeles Eminescu? Dacă nu-ți vorbești limba ta și ți-e rușine de limba ta, atunci nu ești nici demn și nici nu ai o perspectivă, nu ai un viitor. Ești un om conjunctural și oportunist și mai devreme sau mai târziu îți vei pierde identitatea și numele tău nu va fi reținut de istorie”.

Presfințitul Părinte Veniamin a încheiat felicitându-i pe primarul municipiului și pe membrii Consiului Municipal pentru inițiativă, subliniind faptul că „Dumnezeu a binecuvântat ca să fie astăzi, la 130 de ani de la moartea Poetului, într-o zi importantă, de Ziua Limbii Române și într-o zi care să ne aducă aminte de sfârșitul verii și începutul toamnei, începutul unui alt anotimp, un anotimp în care noi, ca și creștini, ne afirmăm valorile, ne afirmăm identitatea și știm cum să trăim și să facem lucruri frumoase”.

La rândul său, Ionel Novac, reprezentant al Consulatului General al României la Cahul, a subliniat faptul că „astăzi, când pe ambele maluri ale Prutului se sărbătorește Ziua Limbii Române, „limba vechilor cazanii”, cum atât de frumos o numea poetul-martir Alexei Mateevici, avem deosebita onoare de a asista la un moment care sunt sigur că va rămâne în istoria culturală a municipiului Cahul: dezvelirea statuii Luceafărului poeziei românești, „omul deplin al culturii române”, așa cum îl considera filozoful Constantin Noica pe Mihai Eminescu”.

Evidențiind legăturile lui Mihai Eminescu cu Basarabia, acesta a continuat afirmând că „deși drumurile lui Eminescu prin Basarabia au fost puține, fiind cunoscute doar cele două efectuate cu trenul de la Iași spre Limanul Kuialnik, în Ucraina, în lunile august-septembrie 1885 și, respectiv, iulie 1886, pentru a-și trata ”boalele la picioare”, astăzi nu există localitate basarabeană în care Poetul Național să nu fie omagiat așa cum se cuvine. Fie cu ocazia zilei sale de naștere, la 15 ianuarie, când românii de pe ambele maluri ale Prutului sărbătoresc și „Ziua Culturii Naționale”, fie în ziua de astăzi, 31 august, când, iată, împreună sărbătorim „Ziua Limbii Române”.

Și cum, oare, am putea să omagiem mai bine limba noastră strămoșească și pe cel mai strălucit reprezentant al ei decât așa cum o facem acum, dezvelind bustul Poetului care i-a dat o strălucire nemaiîntâlnită nici până la el, dar nici după trecerea sa în eternitate? De astăzi, Cahulul se înscrie cu mândrie pe harta localităților care au un bust Eminescu”, și-a încheiat acesta discursul, nu înainte însă de a-i felicita pe toți cei implicați în materializarea proiectului.

În continuare, cuvinte de felicitare au fost adresate de către Ion Groza, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Cășuneanu, vicepreședintele Consiliului Raional Cahul, scriitoarea Moni Stănilă, reprezentanta Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Alexandru Tecuci, profesor universitar, și sculptorul Sergiu Ganenco, autorul bustului. Între discursuri, tineri elevi cahuleni au recitat numeroase poezii din creația eminesciană, iar spre sfârșitul manifestării, talentatul cantautor Andrei Ioniță a susținut un emoționant moment muzical.

La final, în semn de mulțumire pentru contribuțiile aduse la realizarea bustului poetului Mihai Eminescu, din partea Primăriei Municipiului Cahul și a Episcopiei Basarabiei de Sud au fost înmânate diplome și plachete omagiale Presfințitului Părinte Veniamin, primarului Nicolae Dandiș și reprezentantului Consulatului General al României la Cahul, Ionel Novac. A urmat apoi depunerea de flori, după care o parte dintre oficialitățile prezente s-au deplasat în Parcul Central „Grigore Vieru” din municipiu, unde au depus flori și la bustul regretatului poet Grigore Vieru, cel a cărui ultimă creație poetică a fost dedicată Cahulului.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.571 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Ceucă Mihai spune:

    Felicitări tuturor celor implicați!
    Încă o picătură pentru nemurirea Luceafărului.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5