DIDACTICA ISTORIEI
în noi apariţii editoriale de specialitate

 Autor, Dan PRODAN

În ultimii trei ani au apărut două noi cărţi despre didactica istoriei : Gheorghe Iutiş, Elena Cozma, Iuliana Asăvoaie, Elemente de didactica istoriei, Editura Graphys, Iaşi, 2008, 259 p.; şi Felicia Adăscăliţei, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea, Mirela Popescu, Elemente de didactică a istoriei, Editura Nomina, Bucureşti, 2010, 288 p. Realişti şi obiectivi, autorii au abordat şi au prezentat doar anumite elemente de didactica istoriei, tratarea completă, teoretico-aplicativă a subiectului fiind (încă !) un deziderat, pentru realizarea căruia sunt necesare coordonare şi colaborări naţionale pre-universitare şi universitare, implicarea concretă a instituţiilor oficiale educaţionale, difuzarea cât mai largă a produsului finit în rândul cadrelor didactice şi a celor interesaţi de istorie, realizarea feed-beack-ului. Pe de altă parte, prima contribuţie, cea din 2008, reprezintă viziunea de abordare a problematicii prin prismă ieşeană, iar cea de-a doua, apărută în 2010, este reflectarea subiectului tratat în oglindă bucureşteană. Nu în cele din urmă, se observă că abordarea unei astfel de tematici nu mai poate fi, obiectiv şi subiectiv apreciind, apanajul unui singur autor, oricât de înzestrat teoretic şi practic-instructiv s-ar predinde, ci misiunea unui colectiv de autori, închegat ştiinţific şi practic-aplicativ pentru analiza şi prezentarea, ca aspecte teoretice, studii de caz, exemple de bune practici , a multiplelor faţete ale didacticii istoriei.

Cartea autorilor ieşeni prezintă principalele aspecte / elemente teoretice şi practice ale didacticii istoriei : Principiile didacticii: Aplicarea lor în predarea-învăţarea istoriei (cap. I, pp. 1-8); Obiective, competenţe şi conţinuturi ale predării-învăţării istoriei în şcoală (cap. II, pp. 9-46); Strategii didactice de predare-învăţare (cap. III, pp. 47-84); Strategii de evaluare (cap. IV, pp. 85-106); Proiectarea didactică (cap. V, pp. 107-248); Mijloace de învăţământ utilizate la lecţia de istorie (cap. VI, pp. 249-255); Bibliografie (selectivă ! ), pp. 256-258, cu 49 de titluri. O contribuţie bine întocmită şi articulată, care prezintă elementele fundamentale ale didacticii pre-universitare a istoriei. O lucrare necesară şi utilă, actualizată informaţional la nivelul anului 2008. Rămân însă perisabile planificările calendaristice pe unităţi de învăţare şi pe conţinuturi ale învăţării pentru clasele V-XII, cu 1-3 ore / săptămână, pentru că, din septembrie 2009, sunt în vigoare alte programe şcolare, care modifică, în unele cerinţe şi aspecte, planificările calendaristice model prezentate la pp. 112-196.

Contribuţia autorilor bucureşteni analizează diverse elemente de didactica istoriei, expuse incitant, atractiv şi modern în cuprinsul şi paginile cărţii : Introducere. Istoria ca disciplină de învăţământ (pp. 5-9);  Predarea istoriei înainte şi după 1989 (pp. 10-17); Cu privire la competenţe în predarea istoriei (pp. 18-27); Multiperspectivitatea în predarea istoriei (pp. 28-31); Analiza surselor istorice (pp. 37-51); Predarea problemelor sensibile şi controversate ale istoriei (pp. 52-59); Sugestii privind organizarea activităţilor de învăţare la lecţiile de istorie la clasa a VII-a, pe bază  de competenţe (pp. 60-102); idem, la clasa a VIII-a (pp. 103-142); idem, la clasa a IX-a (pp. 143-170); idem, la clasa a X-a (pp. 171-213); idem, la clasa a XI-a (pp. 214-232); idem, la clasa a XII-a (pp. 233-272); Documente şi tendinţe în Europa cu privire la predarea istoriei în epoca contemporană (pp. 273-277); Anexe cu acele documente (pp. 278-287); Bibliografie (selectivă !), p 288, cu 36 de titluri şi referinţe. Consider că cele mai interesante şi mai instructive elemente de didactica istoriei prezentate în această carte sunt cele referitoare la activităţile didactice la clasele VII-XII, pe bază de competenţe generale şi specifice (unde sunt cele pentru clasele V-VI ?), la documente şi tendinţe contemporane europene referitoare la predarea istoriei în învăţământul pre-universitar. Volumul editat la Bucureşti nu conţine planificări calendaristice anuale şi semestriale pentru clasele V-XII, care, oricum, se pot alcătui relativ uşor pe baza noilor şi modernelor programe şcolare pentru istorie, valabile din septembrie 2009.

Cele două contribuţii cu Elemente de didactica istoriei, editate în 2008 şi 2010, sunt complementare prin tematică, studii de caz, exemple de practici didactice concrete, documente şcolare obligatorii pentru profesori, modele complexe de teste de evaluare a cunoştinţelor elevilor, bibliografia tematică. Volumul editat la Iaşi este cursiv realizat şi prezintă Elementele analizate într-un stil clasic, aşezat, cuminte. Contribuţia profesorilor bucureşteni este mai degrabă o culegere de articole, punctuale tematic,  unite prin firul roşu exprimat în titlu. Este, de asemenea, actuală prin interpretarea prevederilor programelor şcolare valabile din septembrie 2009 şi prin propunerile de activităţi didactice pe baza competenţelor generale şi specifice. In conclizie, sunt ghiduri utile atât pentru studenţi şi debutanţi, cât şi pentru profesorii cu experienţă psiho-pedagogică, cu gradele didactice II,  I şi doctorat.