Din presa vremii-1931. Crainicul Bucovinei

Crainicul Bucovinei, ziar politic independent, anul I, nr.1, apare la Cernăuţi la 30 octombrie 1931, săptămânal, redacţia şi administraţia în strada Regina Maria nr.15, redactor responsabil I. Teodorescu, la început, apoi Gh. A. Vasiliu.

În editorialul de inaugurare redacţia scrie: „Asprimile cotidiene de a fi mai circumspecţi în acţiunea noastră şi a vedea nelinişti produse de neînţelegerea brutală a formelor înşelătoare ce s-au succedat în arena de conducere a vieţii noaste publice şi setea după un ideal  de superiorizarea procesului de unificare sufletească, şi-au dat întâlnire, sintetizându-se în formula nouă: Crainicul Bucovinei...

„De aceea vom căta să cultivăm cu răsfăţ specificul spiritual al solului bucovinean şi vom invita societatea acestui cuprins să-şi potrivească o vibraţie unică după nevoile psihice ale României moderne; … vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită şi dreaptă, precum nu ne vom sfii de a da în vileag ceea ce va fi contrariu…”

Şi încheia cuvântul de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri şi formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.”

În spiritul acestei credinţe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârşitul unei operete prea lungi – căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei şi a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanţi, inclusiv profesorului român, prim-ministru şi ministru al instrucţiei; „Conversiunea datoriilor agricole şi partidele politice – o sesiune parlamentară agitată, o lege buclucaşă şi o opoziţie dezorientată”; „Bugetul municipiului Cernăuţi şi soarta funcţionarilor săi” etc.

În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomşa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar şi nume ca acestea: Ţepeş, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O., M.N., A.T.A., PAN şi altele.

Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizaţie a tuturor  artiştilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui ideal menit să însufleţească nevoile sale cărturăreşti”, ziarul se alătură acestui demers şi-l însufleţea. Erau în ziar şi articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” – „Luptătorul” capturată de poliţie” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, îşi îndreptase atacurile împotriva unităţii noastre naţionale, iar pe de altă parte căuta să învrăjbească populaţia, denigrând autorităţile, desigur pentru a înlesni operaţiile lui Teodorovici.

… Acest ingenios bandit prinsese rădăcini în Cernăuţi şi pentru izbânda ideilor sale îşi organizase ziarul „Luptătorul” unde grupase oameni de teapa sa spre a face apologia banditismului şi şcoalei crimei…

…După prinderea faimosului asasin Teodorovici şi a celor trei membri din banda sa, poliţia a arestat astăzi alt complice, care este Iancu Procopovici, redactor principal la Luptătorul.”

             Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea, Editura PIM, Iași, 2008, p.39-40, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…