Din presa vremii

Din Gazeta Bucovinei-Vorbiti si scrieti romaneste!…

„Vorbiţi şi scrieţi româneşte pentru Dumnezeu!” este chemarea ziarului pornită dintr-un fapt de viaţă: „Într-o afacere, dl. Grigorcea a depus o cerere în limba română la dregătoria financiară. La ea a primit o rezoluţie scrisă în limba germană. Contra acestei rezoluţii, dl. G. a făcut recurs la ministrul finanţelor al cărui rezultat a fost un emis ministerial  prin care s-a ordonat ca rezoluţia să se dea în limba în care cererea a fost adresată, deci în limba română. Dl. G. a şi primit o rezoluţie în română şi pe baza ei a ridicat cauţiunea de la dregătoria financiară. Iată o dovadă palpabilă, spune gazeta, că numai de noi depinde aplicarea limbii române în viaţa publică…”

*

…”Zilele trecute – spune Gazeta Bucovinei – dl. Vasile Kogălniceanu, fiul repauzatului Mihail Kogălniceanu, a scos la lumină încă o scriere interesantă a părintelui său, intitulată: „Moldova şi Valahia, limba şi literatura românescă sau valahică”. Această scriere care a apărut la 18 ianuarie 1837 la Berlin în limba germană, în traducerea în limba română, a fost cea dintâi care a dat străinătăţii nişte lămuriri interesante asupra limbii române şi literaturii noastre – până atunci aproape cu desăvârşire necunoscute încă celorlalte popoare.”

” O conferinţă despre cauza română se publică în nr.6, anul XI din „Bulletin mensual de la Sociète d’etudes philosophiques et sociales” – în rezumat o conferinţă ce a ţinut-o dl. G. Ocăşianu la 8 mai în Paris asupra „chestiunei române din Transilvania şi Ungaria” – îşi informează Gazeta Bucovinei cititorii.

*

Apoi o informaţie despre etica comportamentală a unui preot cu titlul „Condamnat pentru les-maiestate”.

…”Luni s-a petrecut la Tribunalul din Budapesta procesul de les-maiestate al preotului român Nicolae Bistreanu din Var, Comitatul Caraş-Severin, acuzat că la 18 august, la ziua naşterii monarhului nostru,  nu s-a rugat pentru iertarea păcatelor şi sănătatea Maiestăţii Sale, ci pentru eliberarea întemniţaţilor Raţiu şi Lucaciu. Denunţătorul a fost învăţătorul român de acolo Ioan Balint despre care foarte potrivit zice „ „Magyarorszag” că numai prin cizmele ce le poartă se deosebeşte de ceilalţi martori agravatori – ţărani.

Denunţătorul a zis că , după celebrarea liturghiei a interpelat pe preotul Bistreanu că pentru ce nu s-a rugat şi pentru împărat, la care preotul ar fi răspuns: pentru M.S nu merită să ne rugăm, fiindcă dânsul este pricina tuturor nenorocirilor noastre. Dânsul ne-a vândut pe noi păgânilor de unguri. În locul lui mai bine m-am rugat pentru martirii naţiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”…

            Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.91/92, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…