Din presa vremii

Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie şi literatură ( Romänische Zeitung fűr Politik Kirche und Literatur), apare la Cernăuţi săptămânal (1 mai 1848 – 20 septembrie 1850), cu text bilingv (român şi german) având ca redactori responsabili pe Gheorghe şi Alexandru Furmuzaki, tipărită la tipografia lui Ioan Ekxardt şi fiul.

Bucovina folosea alfabetul chirilic şi în numărul 1 găzduieşte în foileton un documentar despre religie, iar număr de număr are un supliment în care încap nu numai ştiri politice dar îndeosebi literatură. Suplimentul din 4 – 16 octombrie publică un proiect al drepturilor fundamentale înfăţişate Parlamentului austriac de Comitetul constituţional, dar şi multe informaţii din Ţara Românească.

Suplimentul nr. 2 cuprinde ştiri despre situaţia din Transilvania, o cronică a săptămânii cu informaţii din Turcia, Serbia, Paris; ştiri locale, opinia jurnalelor străine şi mai ales a celor austriece despre starea din Moldova.

De subliniat că această gazetă românească reflectă pas cu pas situaţia economică şi revoluţionară a anului 1848 şi de după, din Transilvania, Valahia şi Moldova. În cele 12 numere apărute din săptămânalul cernăuţian s-au scris în 1848 un număr de 88 pagini. În 1849 au apărut 45 de numere cu 292 de pagini, iar în 1850 – anul III de activitate – 60 de numere până la 20 septembrie cu 196 pagini.

Citim în Bucovina documentarul: „Din istoria românilor din Transilvania” (până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” – cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei româneşti, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a  episcopului Andrei Şaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de faţă”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa şi în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea şi formarea limbei române”, 2. „Literele corespunzătoare firei limbei române şi modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba şi literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu publicarea de „Fragmente din literatura românească” referitor la „Prefaţă”, apoi cu „Observaţiuni” ale cititorilor la articolele publicate.

Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroşi autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei – de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe patul morţii, Mircea cel Mare şi solii, Ştefan cel Mare şi maica sa de D. Bolintineanu, Ruinele de la Târgovişte şi Păstorul întristat, de Vasile Cârlova, Profeţia scrisă în anul 1839 şi împlinită în 1849 – de Vasile Pogor, Umbra lui Mircea La Cozia de D. Alesandrescul (în loc de Grigore Alexandrescu) dar şi poezia Dorul Ţării – o colecţie de poezii ce se va publica peste curând”…

În Bucovina s-au publicat primele poezii populare ale românilor: Toma Alimoş la 13 ianuarie 1850, Balada Mioarei (Mioriţa), la 18 februarie 1850, Mihu Copilu la 22 martie 1850, cu menţiunea din nota redacţiei: „acestea constituie un drept la recunoştinţa naţiei pentru asemenea îmbogăţire a literaturii naţionale.”

Vasile Alecsandri trimiţând lui Al. Hurmuzachi poeziile populare culese de Alecu Russo în munţii Vrancei şi încredinţate lui, le însoţeşte de o scrisoare către redacţie în care, referindu-se la Mihu Copilu şi la Mioriţa spune: „Românii vor rămânea şi vor dovedi că sunt români prin limba lor, prin tradiţiile, prin obiceiurile lor, prin chipul lor, prin cântecele lor şi chiar prin jocurile lor.”

Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.18-20