Din presa vremii
Bucovina de la 1941

Bucovina, ziar de afirmare românească, redacţia şi administraţia la Cernăuţi, strada I. Flondor nr.33, apare sub conducerea unui comitet de direcţie în 14 iulie 1941, purtând în colţul de sus, la dreapta titlului, calendarul creştin ortodox cu sărbătorile săptămânilor… (F.34×46 cm).

Tipografia şi editura care se ocupau de ziar erau Bucovina, tot în strada I. Flondor nr.33, cu inscripţia CENZURAT.

În articolul „Basarabenii şi Bucovina”, semnat A.B., se apreciază că: „ dacă în domeniul creaţiei legăturile dintre basarabeni şi bucovineni au fost, în special după Unire,  trainice indestructibil, în domeniul cultural legăturile ce s-au manifestat au dat roade într-adevăr vizibile…

În diferite ocazii am încercat să facem chiar turnee cum a fost cazul vizitei Societăţii Scriitorilor Bucovineni la Hotin, ori reprezentarea operei Orfeu de Gluk de către Societatea Armonia pe scena aceluiaşi teatru…

Uneori, deşi numai sporadic, au existat şi legături între revistele şi scriitorii acestor provincii. Un exemplu ni-l prezintă revistele Bugeacul şi Itinerar – una apărută la Bolgrad, iar cealaltă la Chişinău, pe care le-am găsit adesea citite de către scriitorii bucovineni, iar revistele de aici trimiteau exemplare de schimb în Basarabia…”

Nr. 37 din Bucovina, cu 8 pagini, dedică una personalităţii profesorului Vasile Gherasim, colaborator al Junimii literare, „ pogorît la numi 39 de ani în pământul cimitirului de la Horecea”; altă pagină intitulată „Duh şi slovă” în proză (Un român de frunte – Bogdan Petriceicu Haşdeu – de Ştefan Movileanu şi recenzia revistei Făt-Frumos a profesorului Leca Morariu, de C. Loghin) şi versuri (Istorie de Vasile Bradu şi Ileană de serg. T.R. B. Bocşa), articole de istorie şi literatură.

Într-o pagină „Viaţa duhovnicească” părintele Simion semnează „Ertarea păcatelor”, C. Goran poezia „Dumnezeu”, pr.ec. V.Grosariu – „Cinstirea sfintei duminici”; pagina mai cuprinde „Viaţa creştină în Uniunea Sovietică” dar şi informaţii cu titlurile: „Preoţii misionari între ostaşii de pe front” şi „Muzeul antireligios din Cernăuţi” – constituit de oamenii lui Stalin ca un mijloc de propagandă împotriva credinţei, dar devenit prin exponatele sale – icoane, crucifixe, sfeşnice etc., cel mai prielnic mijloc de întărire a ei pentru că „ceea ce e de la Dumnezeu nici o putere din lume nu poate dărâma”…

Cititorii află din alte pagini despre cei 200 mii de români deportaţi din Basarabia care aşteaptă să fie readuşi la căminele lor, despre subscrierile la împrumutul reîntregirii, popularizat chiar în prima pagină, despre şcoala sovietică, tabelele nominale cu martirii – grade inferioare, căzuţi în campania contra U.R.S.S., despre cum au trăit ţăranii în „raiul” bolşevic, ştiri interne şi externe, altele chiar de „ultima oră”, comuniştii care vor fi împuşcaţi pentru actele de sabotaj etc.

În Bucovina din 1941 (nr.65 din 26 septembrie) mai semnează: Alexei Dragu (Destin şi oameni), preot dr. E. Costea (Mormântul lui V. Gherasim), Dragoş Vicol („Domniţa ce s-a rătăcit” şi „Nord” – poezii), N. Tcaciuc-Albu (Despărţire de Sibiu – poezie), I. Dominte, Paul Mircea (Despre Biblioteca Universităţii din Cernăuţi – una din cele mai complete biblioteci din Europa) ş.a.

În anul doi de activitate – 1942 Bucovina îşi are sediul tot în Cernăuţi dar în strada General Mircescu nr.8. Apare în 12 pagini; în una George Druma semna la 1 iunie „Pulsul economic în provinciile dobândite”, Dragoş Luţă „Comedie şi şantaj” referitor la Franţa atrasă în arena războiului. În 1943 Bucovina continuă să apară doar în 8 pagini, numărul 775 din 29 decembrie cuprinzând articole dedicate Crăciunului şi Anului Nou cu Pastorala Î.P.S.S. Mitropolitul. Tit în prima pagină, Pomul de Crăciun la Instituţiile statului, veşti şi comentarii de pe frontul de est…

Colaboratori frecvenţi: N. Tăutu, Const Loghin, Volbură Poiană Năsturaş, I. Dominte, Tr. Cantemir, Tr. Chelaru, George Voevidca, Dragoş Vicol, D. Vatamaniuc.

Bucovina a editat suplimentul „Bucovina literară”. De la 1 martie 1944 şi-a încetat apariţia. Reapare la Timişoara în iunie 1944, din refugiu (M. Şesan, revista Bucovinei, iunie 1944).
*

Buk Pädagogische Blätter

Buk Pädagogische Blätter. Apare în perioada 1873-1902 şi cu articole scrise în limba română.

*
Bucovina pentru ţărani

Bucovina pentru ţărani era gazeta „tipărită pe înţelesul şi graiul poporal, o foaie pentru ţărani, realizată din bunătate şi iniţiativa lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-şi averea” şi apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919.

În articolul „Fraţi Moldoveni”, în numerele 1 şi 2  ale Bucovinei, Constantin Cehan – Racoviţă stătea de vorbă cu sătenii îndemnându-i ca, la fapt de seară, să citească Foaia pentru că „… Azi Bucovina e a noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca Iuda pe Hristos, azi nu vei mai fi străin, nici înaintea legilor, nici înaintea judecăţilor. Azi suntem cu toţii egali şi la vot, şi la drepturi, şi la datorii”…

            Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.33-35, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…