Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Din presa vremii- Glasul Bucovinei descoperitor de talente

Din presa vremii- Glasul Bucovinei descoperitor de talente

Pentru ca moşia strămoşească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al Unirii, Glasul Bucovinei a militat pentru publicistică diversă, cu autori pe măsură: Sextil Puşcariu purtător al primei baghete, iar în lipsa lui – Alecu Procopovici şi dr. D.Marmeliuc, fie dr. A. Morariu. A. Procopovici semna „De la Unirea Ardealului cu România” – un fel de note de drum spre … Alba-Iulia; V. Şesan, profesor de drept canonic la Universitatea din Cernăuţi „Reorganizarea bisericii din România Mare.: I. Brădăţean – „Către învăţători”; George Tofan – „Reforma agrară în România şi Basarabia”; V.Vitencu – „Din moştenirea Austriei – funcţionarii”; dr. E. Botezat – „Problema democraţiei naturale”; V. Morariu – „Să reînviem cabinetele de lectură”; Const. Berariu –„Francul şi coroana”; D. Marmeliuc –„Ţărănimea”; Sextil Puşcariu în numărul 495 /3/16 ianuarie semna editorialul „Un poet: Lucian Blaga” şi „se felicita că poate număra între colaboratorii săi literari chiar de la început un talent atât de venerabil” şi prezenta şi dovada, publicându-i întâia poezie „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” pe care o redăm în întregime:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Şi nu ucid
Cu mintea tainele ce le-ntâlnesc
În calea mea
În flori, în ochi, pe buze ori morminte…
Lumina altora
Sugrumă vraja Nepătrunsului ascuns
În adâncimi de întuneric,
Dar eu,
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taine
Şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna –
Nu micşorează, ci tremurătoare
Măreşte şi mai tare taina-n spaţii.
Aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
Cu largi flori de sfânt mister,
Şi tot ce-i nenţeles
Se schimbă-n nenţelesuri şi mai mari
Sub ochii mei…
Căci eu iubesc –
Şi flori şi ochi şi buze şi morminte…

Au urmat, la distanţe mai mici ori mai îndelungate, alte şi alte poezii de Lucian Blaga: Gorunul… Lumina, Veşnicul, Pământul, Zorile, Iisus şi Magdalena, Inima, Vreau să joc!, Visătorul, Ursitoarea mea, Eva, Fiorul…, Legenda, Izvorul nopţii, Scoica, Martie, La mare…, Zamolxe, Ecourile, Dorul, Ghimpii dar şi Cugetări… dintr-un viitor volum.

După care în numărul 143, Nicolae Iorga scria despre poetul Lucian Blaga:

… E aici un tânăr care întinde braţe de energie către tainele lumii. Tainele nu se prind niciodată, căci avem un singur chip de a le prinde – să le trăim. Dar avântul acestor braţe, drept şi nobil întinse, trebuie preţuit şi el ca şi distincţia de o aşa de naturală graţie, a formei.

… În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreţilor simţirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!”

„Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădeşte o viaţă interioară foarte zbuciumată, însufleţită de bucurii şi tristeţi, de entuziasm şi resemnare, de efuziuni şi îndoieli. Desprinzându-se de legăturile pământeşti, poetul evadează în universul infinit, unde pluteşte între vis şi realitate, între posibil şi miracol, apropiindu-se de domeniul misterului.”

                        (Literatura contemporană)

 Lucian Blaga (1895-1961)

Sextil Puşcariu, ca şi Nicolae Iorga, nu s-au înşelat când i-au deschis porţile celui care avea să rămână în literatura română Lucian Blaga.

Cântăreţi ai simţirilor au fost puzderie la Glasul Bucovinei: G. Rotică, Vasile Drăguşanu, Sever Beuca Costineanul, G. Voievidca, Vasile Gherasim, Sasu Constantin, Toader a lui G. Ţugui din Cupca, preotul C. Morariu, Ioan Biala – ţăran din Pătrăuţii de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi, Ilie a Petre Timeş din Cupca, George Tofan ş.a

            Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.111/113, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5