Din presa vremii: Glasul Bucovinei despre Tezaurul românesc, 1920

„Tezaurul românesc” este titlul unei informaţii din Glasul Bucovinei din 17 februarie 1920 în care se spune: ”În privinţa tezaurului, acesta constă din 315.179.980 lei la Moscova, 80.469.650 lei la Reich Bank din Berlin şi 98.105.800 lei la Banca Angliei.

Puterile aliate ne-au promis tot concursul lor ca să intrăm cât mai repede în posesia aurului din Moscova…

… În statele vecine României leul nostru n-a scăzut, ba dimpotrivă a primit o valoare de 5 şi chiar de 7 ori mai mare decât biletele lor proprii.”

„Aurul românesc de la Moscova în discuţiile anglo-ruse” este titlul altei ştiri din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 şi se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolşevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparţine”. „O parte este a României”…

„Bolşevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolşevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că ei aurul nu-l slobod, că îl ţin în pază bună acolo la Moscova, până după încheierea păcii.

Acum scrie o foaie din Copenhaga – că bolşevicii ruşi au dus în Danemarca o grămadă de aur, l-au pus amanet (zălog) în băncile de acolo. Iar acest aur, în cea mai mare parte stă din galbeni româneşti de câte 20 lei. Împrejurarea aceasta arată că Lenin şi Trotzchi, care au pus mâna pe aurul Ţării Româneşti rămas în Rusia, l-au dat pe mâna bolşevicilor care îl fac mere-pere, zălogindu-l pe la băncile din Danemarca.

O dată va trebui să dea seama până-ntr-un galben  de hoţia lor. Şi încă chiar la iscălirea păcii cu Rusia.”

Ziarul Viitorul publică următoarea informaţie preluată din Glasul Bucovinei nr.474/1920 în care citim: „Guvernul de la Moscova – propunând pacea guvernului român – se mai obligă să ne restituie tezaurul şi toate obiectele de preţ rămase în Rusia, dar aceasta după ce vor fi aranjate conturile din timpul războiului, pentru furniturile de muniţii şi de mărfuri trimise de Rusia statului român.”

„Bolşevicii ne cer iarăşi pace” scrie Glasul Bucovinei nr.520 şi continuă: „Se ştie că aurul românesc a fost dus în anul 1916 la Moscova când înaintau nemţii spre inima Moldovei. Acest aur se găseşte încă şi astăzi sub garanţia aliaţilor. Dacă noi am face pace deosebită cu ruşii, apoi uşor s-ar putea întâmpla ca bolşevicii să-şi calce cuvântul cum au mai făcut şi în alte rânduri şi să nu ne deie aurul nostru, în preţ de mai multe miliarde. Şi atunci nici aliaţii nu ne-ar mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci dacă ne apucăm să neguţăm cu bolşevicii, o putem face numai pe răspunderea noastră.”

               La 7 noiembrie 1920, Glasul Bucovinei consemna în numărul său 558: „ Dally Telegraph” anunţă: după o telegramă din Moscova, România a cerut guvernului sovieticilor să intre imediat în tratative de pace cu ea. Cicerin a răspuns îndată că acceptă invitaţia şi că va remite României o sumă de 600 milioane de lei în aur care fusese transferată în băncile ruseşti în timpul războiului în momentul invaziei germanilor în România.”

            Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.115/116, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…