Ion N. OPREA

Din presa vremii, Glasul Bucovinei despre moartea lui Lenin

Glasul Bucovinei la 29 ianuarie 1924 în articolul intitulat LENIN:
„Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin, a murit. A murit definitiv…

… Lenin a fost una din figurile caracteristice ale revoluţiei ruseşti. Un doctrinar fanatic, cu apucături de tiran, un ireductibil marxist cu gândul de a desfiinţa tot ce a clădit în lumea aceasta cultura de mai multe milenii. Un adept fără rezerve şi fără reticenţe al înlocuirii vieţii publice prin dictatura proletariatului, a dezlănţuit, în timpul democratizării armatelor ruseşti, cele mai crude instincte în ţăranul rus, l-a făcut pe acesta iconoclast faţă de tot ce înainte îi era cunoscut, chiar sfânt. A gonit ca şi cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conştiinţelor tulburate; şi el a fost poate singurul bolşevic consecvent până la capăt.

Nici o jertfă n-a cruţat-o, nici un sentiment de umanitate nu l-a reţinut. Doctrinar consecvent, a încercat cu violenţă extremă să introducă sistemul de viaţă construită după filosofia materialistă a lui Karl Marx. Şi în experimentarea acestei teorii, pur economice, n-a cruţat sângele semenilor săi.

… Nici teroarea, nici închisoarea, nici sângele vărsat, nici fraza marxistă repetată de guri zgomotoase şi capete goale, nici ferma  „naţionalizare” n-a ajutat. Lenin, dictatorul popular, a îngenuncheat;  în 1921 a trebuit să declare îngăduire (ce generozitate!) capitalismului. Iată spărtura sistemului comunist; o mărturisire de insuficienţă. Atunci a murit Lenin politiceşte. L-au ţinut ai lui, având nevoie de el, dar el nu mai era activ. L-au ţinut la conducere, l-au înălţat, l-au arătat poporului, au făgăduit în numele lui, au încercat să învăluie înfrângerea lui aşa cum încercau odinioară turcii să tăinuiască moartea sultanului pentru a nu demobiliza armatele. Urmaşii săi factici s-au văzut siliţi să întindă mai târziu mâna de împăciuire şi bisericii creştine persecutată mai înainte ca instituţie capitalistă şi învăţătura sa spirituală primejdioasă pentru materialismul proletar.

Şi dacă vor continua tot aşa, nu se ştie ce va rămâne din sistemul lor iniţial.

… Lenin a plecat văzând cu ochii cum se apropie de faliment teoria în care a crezut toată viaţa sa şi pentru care a jertfit cu atâta hotărâre nenumărate vieţi ale altora. Urmaşii săi, care n-au nici măcar privilegiul fanatismului întunecat şi al sincerităţii, nu se vor prea bucura de moştenirea grea ce le lasă…”

            Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.117/118, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…