Din presa vremii- in actualitate,Mircea Eliade

Patria apare la Cernăuţi la 2/14 iulie 1897 (format 33×48 cm), redacţia în strada Domnească nr.35 iar Administraţia în str. Transilvania nr.7 – unde există şi tipografia. În fruntea mişcării pentru Patria stăteau dr. George Popovici şi dr. Iancu cav. de Flondor şi colaboratorii A. Deseanu, Victor Branişte, A. Gherman, A. Berariu, Mihai Teleman.

Patria este înființă în locul ziarului Gazeta Bucovinei.

Referindu-se la ceea ce se întâmplă dincolo de Austria-Ungaria, la Bucureşti Patria (editor dr. Emilian Criclevici; redactori responsabili Dimitrie Bucevschi (2 iulie 1897 – mai 1898);  Erast Levescu (1 mai 1898 – 21 aprilie 1900) citează de fiecare dată evenimente culese din ziarul Epoca, în cazul de față fiind intervievat colaboratorul ziarului B.P. Haşdeu, referitor la Eminescu, Alecsandri şi Eliade. Acesta „crede că literatura unei naţiuni nu se poate ridica la o treaptă într-adevăr înaltă până când societatea naţională şi statul naţional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă de putere, Societatea noastră şi statul nostru sunt pe drumul de suiş”.

În ce priveşte literatura română de astăzi, zice Haşdeu,  iată exemple: „Eminescu este incontestabil un talent cu toate defectele lui. El crede însă că Alecsandri este „reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii şi simţirii româneşti. Alecsandri este gloria nediscutabilă a literaturii româneşti în veacul acesta la o aşa înălţime nu văd alta”.

– Da altul, tot mare, nu avem? – se lansează ziarul în a afla adâncimile.

– Eliade, desigur… Eliade n-a fost, poate, niciodată, un mare scriitor; ceea ce însă e indiscutabil, este că a fost o minte mare, o voinţă mare – un om căruia generaţiile actuale, cu judecata lor încă nesigură, nu pot înţelege cât îi datoresc, dar pe care o generaţie cu conştiinţa mai limpede şi cu mintea mai înzestrată îl va onora ca pe una din cele mai strălucite figuri ale renaşterii române”.

             Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.135/138, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…

            Și notez în continuare din ceea ce scrie Ciprian Rus în revistta Formula AS, nr. 1464, aprilie 2021, pagina 3, SPECTATOR, „Vești bune despre România”,ca peste ani și ani, cititori ca mine să recitească de aici, cu aceeași bucurie,nu ca o surpriză, ce scriem astăzi: Statul român cumpără „manuscrisele Eliade”!

              Și, exact ca în revista pe care și noi o agreem: „Statul român a cumpărat cele mai importante manuscrise ale lui Mircea Eliade scoase  la licitație într-un cadru privat, săptămâna trecută, după ce lumea culturală se alarmase că acestea ar putea fi înstrăinate. Potrivit ”Casei de Licitații Historic”, organizatoarea licitației, Statul român a cumpărat 31 loturi de documente și manuscrise. Numele instituției care a cumpărat documentele va fi anunțat în cuând,însă sursele de presă indică faptul că ar fi vorba despre ”Academia Română”. La fel, și suma tranzacției rămâne secretă,  până la finalizarea actelor. În loturle  cumpărate de stat se regăsesc două piese de patrimoniu, considerate „tezaur” național: caietul-manuscris „Amintiri din retragere”, cu preț de pornire de 4.000 de euro, și manuscrisul eseului „Misterele și inițierea orientală”,care avea prețul de pornire de 3.000 de euro. Pe lista obiectelor cumpărate s-ar mai afla o copie legalizată a diplomei de Bacalaureat a lui Emil Cioran și carnetul de membru al „Societății Scriitorilor Români”, aparținând lui Mircea Eliade”.

            Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iași, 16 aprilie 2021.