Din presa vremii,din Foaia Săteanului,de-acum aproape 100 de ani, despre „o lege binevenită” – legea controlului averilor…

Foaia Săteanului apărea  la Cernăuți, la 2 octombrie 1932, era săptămânalul care se adresa în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc,- cum era și oficiosul Cuvântul Țărănimii,– și oferea mai de toate, politică, educație, cultură, inclusiv poezie, dar mai ales folclor, sfaturi agricole, informații divese,precum:

… „Scăderea unor biruri” este un titlu care susţine în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc cu 50% cotele actuale ale impozitului agricol, impozitul pe clădiri scade de la 12 la 10%, cota impozitului pe profesii (avocaţi, medici, ingineri, arhitecţi) de la 8 la 6%, iar de la micii industriaşi (meseriaşi) care lucrează singuri sau ajutaţi de cel mult şase persoane taxa cifrei de afaceri nu se mai percepe…

„O lege binevenită” este legea controlului averilor, trebuincioasă din toate punctele de vedere, că se va putea controla averea tuturor înalţilor dregători, a oamenilor politici care au ocupat sau vor ocupa posturi înalte în cadrul conducerii statului. Pe lângă că este chemată să scoată din viaţa politică pe cei necinstiţi, legea are şi menirea să întărească încrederea cetăţenilor în slujbaşii statului, în conducătorii lor politici şi administrativi…

„Pilde din alte ţări” este un alt demers care vizează evitarea păgubirii ţăranilor de „roadele muncii lor din cauza intermediarilor, adică a negustorilor care le cumpără produsele pe un preţ de nimic ca să le vândă ei la oraş pe un preţ înzecit.” (nr.2/9 octombrie 1932).

„Pilda ce ar trebui urmată” este una din ştirile paginii „Ce se întâmplă în Bucovina, în ţară şi prin lume” şi din care se evidenţiază fapta locuitorilor dintr-un sat din judeţul Bacău care au cerut primarului să închidă cele două cârciume din sat. Şi bine au făcut, spune Foaea, pentru că „mai ales acum, în aceste vremuri de sărăcie, acolo unde înfloresc crâşmele şi se îmbogăţesc cârciumarii, înfloreşte şi sărăcia şi puturoşenia şi boala.” Ca în poezia Răchia, consemnată pentru săteni:

Blestemată eşti răchie,
Multă lume nu te ştie,
Cum o-nşeli cu viclenie.

Blestemată eşti răchie,
Vai de cei care din junie
Fac cu tine prietenie.

Blestemată eşti răchie
Tu faci multă nebunie
Şi la case sărăcie.

Blestemată eşti răchie
Tu strici traiu-n căsnicie
Şi desparţi soţ de soţie.

Blestemată eşti răchie,
Tu pe cel mai de-omenie
Îl poţi trage-n … nerozie!…

Blestemată eşti răchie,
Tu bagi lumea-n puşcărie
Şi pui Ţării grea porţie.

Blestemată eşti răchie
Că Irod tot în beţie
S-a jurat cu nebunie…

Căutate trebuie să fi fost paginile literare şi vesele, apărute cu regularitate, conţinând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul.

              Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea,Editura PIM, Iași, 2008, p.83/85, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…

          Pentru conformitate, Ion N. Oprea,Iași,22 aprilie 2021.