Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

“Doamne, ce doamne!” ale scrisului românesc avem… Un buchet de volume despre domniile lor

OPREAINPrimit pentru publicare: 03 oct. 2016
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul(Bt)
Publicat: 04 oct. 2016
Redactor: Olivian IVANICIUC
Editor: Ion ISTRATE

 

 

“Doamne, ce doamne!” ale scrisului românesc avem…

Un buchet de volume despre domniile lor


 

Doamne  ale scrisului românesc la început de secol XXI de Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2016, poartă pe coperta IV fotografiile a 25 de scriitoare despre care  Voichița Tulcan Macovei  susține că titlul Antologie care le adună ar fi doar o metaforă, dar reprezintă cu adevărat materialul cărții pentru că scriitoarele în cauză au pus în antologie “pagini bine create, literatură autentică, așa cum ne-au învățat marii noștri scriitori că se scrie pentru suflet și minte totodată, iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante”.

Este reținut și evidențiat faptul că autoarea – scriitoarea, publicista și editoarea Ligya Diaconescu, în condițiile când la noi ni se pare că trăim într-o lume a “discordiei, a dislocării”, doamna  reușește  să ne pună în carte texte ale unor scriitoare, cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora, multe dintre cele pe care le întâlnim intervievate fiind scriitoare de limba română dar și de limba patriei adoptive, unitatea lucrării constând în calitatea textului literar, scriitoarele fiind membre  ale Ligii scriitorilor dar și ale USR, unele aparținând amândoura, Ligii și Uniunii Scriitorilor din România.

Autoarele textelor, precum odinioară Dan Barbilian era matematician, sunt  intelectuale de marcă, bine cunoscute în domenii importante precum fizica, psihologia, ingineria, medicina, învățământ… valori autentice, „ca și spațiile din care provin”. Sunt bine cunoscătoare  a tot ce înseamnă literatură – de la noțiuni, teorie și estetică literară, argumentare…

Despre carte și autoarele  textelor antologiei au scris deja personalități ale scrisului românesc: Alexandru Florin Țene, Gezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, personalitățile  antologate fiind – Melania Rusu Caragioiu, Canada; Teresia Bolchiș Tătaru, Germania; Rodica Calotă, Tg. Jiu, România; Daniela Bejan, Piatra-Neamț, România; Victoria Milescu, București-România, Florica Ranta Canden, redactor-șef al revistei Gutenberg, Arad-România, Mariana Zavati-Gardner, Canada; Lavinia Huțișoru Dumitru, Mihaiela Cristescu, Sydney, Australia; Melania Briciu Atanasie, Viena-Austria; Nadia Ursan, Bistrița-Năsăud, România. Apărute și pe blog-Ben Todică, Australia.

În cuprins, sunt tratate probleme precum familia, natura, viața comunităților, feminitatea și iubirea de semeni, nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale, dorul – ca sentiment specific românesc, filosofia vieții cotidiene, căutările în transcendental raportat la clipa trăită, ca să se concluzioneze: “Lucrarea realizată de Ligya Diaconescu este un adevărat memento care servește tuturor celor care fac cultură – profesori și scriitori, mass-media,- indiferent de locul unde activează, chemându-ne să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât și înafară de țară, pentru că numai așa se pot înțelege realitățile vieții. Se știe, întotdeauna, indiferent de împrejurări, cartea și prin ea actul cultural a unui popor a susținut  însăși unitatea acelui popor”.

“…Oamenii pe care îi cunosc eu care au venit în State au făcut cinste României și educației primite în țară. Facultățile românești se echivalează fără probleme. În cazul meu, am terminat  cursurile Universității din București, unde mi-am obținut și masteratul la Facultatea de Limbi Străine,Secția Engleză/română cu specialitatea în Literatură Americană. Am avut profesori excepționali, precum Monica Pillat, Mihaela Irimia,  Radu Surdulescu, Lidia Vianu, Rodica Mihăilă, Ioana Gogeanu, Ioana Zirra și Mădălina Nicolaescu-Vucicovici. La română am avut profesori precum Eugen Negrici, Mircea Cărtărescu și Simona Popescu. Era o bucurie să ne ducem la cursuri și să  ne umplem inimile de entuziasm și de încredere. Toți acești profesori sunt superbi, și-au dedicat întreaga viață pasiunii de a lucra cu studenții și ne-au binecuvântat tinerețea cu înțelegerea și dorul lor”, răspundea la 8 septembrie 2016 în Luceafărul-Botoșani Lucia Chercu, profesoară de engleză în SUA la Dulchess în orașul Poughkeepsie, fostă elevă a unui Liceu din Focșani, la Zece întrebări lui George Manole, redactorul-șef al revistei, interesat de cum pătrunde cultura și se învață limba română în State.

Despre cărți în limba română, scriitori-scriitoare care duc faima în lume, s-au ocupat nu numai Lidya Diaconescu, comentată de Voichița Tulcan Macovei sau profesoara Lucia Chercu, intervievată de George Manole, despre “Doamne, ce doamne!” a scris și Maruca Pivniceru, originară din Moldova, Cotnari-Vaslui-Huși, care în 2011, încredința Editurii Agerpress cea  de a doua ediție, o carte de interviuri cu câteva din marile personalități feminine pe care le-a cunoscut, despre prima ediție ocupându-se în Cuvânt înainte – scriitorul Mircea Micu, care ne-a părăsit între timp, ca și unele doamne prezente inițial, medicul Mioara Mincu, actrița Lucia Mureșan…

“…Sunt interviuri cu personalități de prim rang și modalitatea de abordare, tehnica desfășurării întrebărilor are calitatea de-a deschide cititorului universul intim, scene de viață, afirmații remarcabile despre artă sau viață. Chiar dacă până mai ieri informațiile despre aceste nume ilustre erau într-un fel la îndemâna iubitorilor de frumos, cartea de față vine să le ofere o privire cuprinzătoare, mărturisiri directe, uneori, de o sinceritate dezarmantă”, scria prefațatorul.

“…Le-am păstrat însă întocmai și numele și gândurile în filele celei de a doua ediții, – cum s-a procedat și cu a III-a n.n. – astfel cum vor rămâne pururea prezente în memoria  noastră și a celor ce ne vor urma”, completa autoarea, Maruca Pivniceru, plecată și dânsa la 14 octombrie 2015, după ce îi murise la 27 iunie 2015, dimineața, soțul Romică Pivniceru, și el scriitor.

“…Veți găsi (în Doamne, ce doamne! n.n.) imortalizate în rame de prietenească prețuire de la personalitatea  puternică a actriței Lucia Mureșan, recitatoare de poezie unică, la piruetele verbale ale celei care a fost prima balerină a scenei românești, sublima lebădă Ileana Iliescu. De  la privirea încărcată de culori a pictoriței Olga Morărescu Mărginean, imaginând păsări într-o superbă plutire, la silueta și fizionomia uluitor de tânără a inegalabilei Carmen Stănescu. De la privighetoarea Ruxandra Donose, care a făcut să vibreze cristalele multor candelabre din sălile ilustre ale lumii, la gravitatea și finețea frazării din proza de-acum atât de îndrăgită a Ilenei Vulpescu.

O adevărată revelație constituie în ansamblul acestei cărți originale convorbirea  cu una din figurile de seamă ale muzicii românești, o interpretă al cărei nume rezonează în țară și peste hotare, pianista Ilinca Dumitrescu, intelectuală de aleasă cultură și în ultima vreme un om de televiziune cu multă fantezie”, documenta Mircea Micu.

Personalitățile din “Doamne, ce doamne!”, intervievate și prezentate lumii cititorilor sunt mult mai numeroase: Crina Bocșan-Decuseară, care vrea să-i semene Iuliei Hașdeu al cărei exegetă este; Teodora Enache, cântăreață de jazz clasic, pe scene naționale și internaționale, cu o discografie bogată, cu premii multiple cucerite, copiii și viața personală  fiindu-i considerate ce mai mare realizare a sa; Smărăndița Everac care la data aceea vroia “să însemne cât de cât altceva decât soția și sclava scriitorului”, deși cred că a rămas și ar vrea și astăzi să fie aceeași muză a celui ce i-a fost soție; Sorana Georgescu –Gorjan, care “a preluat arhiva “Brâncuși” –comoara tatălui ei – pe care se străduiește să o valorifice”, poate să și ajute la achiziționarea a ceea ce este “Cumințenia pământului”, de care nu vor să se apropie bogătașii pământului românesc; Elvira Ivașcu, a cărei vocație publicistică îi ducem dorul; Cristina Liberis, corespondent special TVR, mereu atunci în mijlocul evenimentelor; Uca Marinescu, mereu tânără, cea care la 72 de ani încă mai escalada înălțimile lumii, străbătea continentele; Irina Odăgescu-Țuțuianu, muziciana, cea care a compus rugăciunea “Tatăl Nostru” și “Cântarea Pătimirii noastre” după Octavian Goga, la data “discuției” cu autoarea, profesoară univ. dr. la Universitatea Națională de Muzică din București, disciplina “Citire de partituri”; Daniela Popescu, moștenitoare a tatălui său prof. Ilie Dragomir care în 1969 a înființat primul  Festival de Căluș, la Slatina, și, drept continuare, aducere aminte și apreciere, familia ei dăruiește anual un premiu unui ansamblu folcloric care participă la acest festival și care se distinge prin ținuta și originalitatea costumului popular cu care se prezintă, Călăușul fiind înscris în lista UNESCO a patrimoniului imaterial, alături cu alte 40 de capodopere ale omenirii; Paula Romanescu, poetă de limba română și franceză, mereu prezentă astăzi în publicistica nu numai românească; Anca Romeci, cu studii aprofundate de muzică, mare consumatoare de radio, mai mult decât de TV, la Radio România Muzical este alcătuitoarea rubricii „Promo”, vocea și prezența sa sunt pline de entuziasm, fac melomanii s-o asculte nu numai pe ea; Elena Surdu-Stănescu, sculptor, reușește ca în atelier să se “simtă în siguranță și ocrotită” muncind.

Întrebată (de Maria Capoianu) în 2011, “ce ar dori să mai realizeze în următorii cinci ani”, autoarea cărții, Maruca Pivniceru, realistă, a răspuns concluziv, “la o anumită vârstă, este, desigur, hazardant să faci proiecte”, a murit, după cum am spus odată cu soțul în 2015.

Sigur de productivitatea culturală a Doamnelor, de atmosfera deosebită pe care o aduc ele când lucrează, Mircea Micu, prefațatorul la “Doamne, ce doamne!”, precizase: “Volumul se poate asemăna cu acea bijuterie de epocă intitulată “Trecute vieți de Doamne și Domnițe” și ca un corolar, adăugăm numele traducătoarei din limba lui Baudelaire, Paula Romanescu, al ilustrei doamne Mioara Mincu, inimitabilei Cristina Liberis și al veritabilei și mereu prezentei Elvira Ivașcu”.

Un fel de invitație la a revedea și reciti “Trecute vieți de Doamne și Domnițe”, alte fețe producătoare de surprizele care ni le fac, pas cu pas, Doamnele și Domnișoarele, înviorătoarele scrierilor despre români și limba română…

Salutară încheiera lui Mircea Micu: “Carte minunată, cinste celei care te-a scris, vorba poetului (Tudor Arghezi n.n.), ești menită să stai pe raftul oricărei biblioteci spre bucuria cititorului”.

Producătoare de surprize este și lucrarea întocmită de Diana Trif și Ramona Toma de la secția informații, bibliografie și documentare a Bibliotecii județene “Ovid Densușianu”, Deva-Hunedoara, care ne prezintă alt grup de Doamne și Domnișoare cu activități în diverse domenii: Sarmiza Bilcescu Alimănșteanu, născută în 1867, prima femeie doctor în drept din lume; Ana Aslan, născută la Brăila în 1897, savanta care a învins bătrânețea; Elena Caragiani-Stoenescu, născută la Tecuci în 1887, prima aviatoare din România; Elena Văcărescu, născută în București în anul 1866, Laureată a Academiei franceze, o apropiată a reginei Carmen Syilva, cât pe ce să fie căsătorită cu moștenitorul tronului Ferdinand; Elisa Leonida Zamfirescu, născută 1887, prima femeie inginer din Europa; Elisabeta Rizea, născută în 1912, eroina rezistenței din munții României, a partizanilor de după 1945, gruparea condusă de frații Arnăuțoiu; Ella Negruzzi, născută 1876, prima femeie avocat în România; Elvira Popescu, născută în București, 1894, marea vedetă a scenei și a ecranului; Florica Bagdasar, născută în 1901, prima femeie ministru în România, a fost ministrul sănătății în anii 1946-1948;  Hariclea Darclee, născută în 1860, soprana-preferată de cei mai mari compozitori ai lumii; Maria Cutarida Crătunescu, născută în 1857 la Călărași, prima femeie medic din România; Maria Rosetti, născută în 1820, prima femeie jurnalistă din România, a fost soția lui C.A. Rosetti, a luat parte la revoluția din 1848 în Țara Românească; Mariana Știrbei, născută în 1912, prințesa aviației române; Smăranda Brăiescu, născută în 1897, prima femeie parașutistă din România; Smaranda Gheorghiu, născută în 1857, prima femeie exploratoare a Polului Nord; Sofia Ionescu, născută în 1920 la Fălticeni, prima femeie neurochirurg din lume; Virginia Andreescu Haret, născută 1896, prima femeie arhitect din lume, Alexandra Nechita, Micuța Picasso, născută la Vaslui în 1955, stabilită de mică în SUA, unde i-au emigrat părinții când ea avea în jur de un an; Nadia Comăneci, născută în 1961, Cea mai cunoscută româncă de pe planeta Pământ; Angela Gheorghiu, născută în 1965 la Adjud, una din cele mai renumite cântărețe din lume.

                                                   



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5