Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

ESEU cu … 13 istoric

Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl său Filip al II-lea sfătuindu-l că e demn de un alt regat pe măsura vitejiei sale, se va sfârşi tragic, Alexandru Macedon murind într-una din campaniile sale la numai 33 de ani, la 13 iulie 323, înainte de Hristos.

La 13 iunie 1572, Ion Vodă cel Cumplit a avut un destin şi mai… cumplit, trupul său fiind sfârtecat de cai care trăgeau în direcţii diferite. La 13 septembrie 1603 izbucneşte epidemia de ciumă din Transilvania, iar la 13 martie 1693 moare în sughiun, la Viena, domnitorul Constantin Cantemir. La 13 februarie 1785, Crişan se va spânzura în temniţă, pentru a nu cunoaşte sfârşitul lui Horea şi Cloşca, traşi pe roată. La 13 decembrie 1812 consemnăm urcarea pe tron a domnitorului Caragea, dată la care se declanşează Cuma lui Caragea, ce va face 90000 de victime printre bucureşteni. La 13 octombrie 1829 a murit generalul rus Jeltuhin, fiind înlocuit de generalul Kiseleff, care s-a ataşat într-atât de Ţara Românească încât, în afara unor modernizări în epocă, a donat suma strânsă pentru a i se ridica un monument pentru amenajarea unor mlaştini (îndrăgostiţii şi pensionarii îi datorează plimbările pe bulevardul cu numele său).

La 13 septembrie 1913 (dată încadrată de 13, ca două aripi frânte de avion), Aurel Vlaicu a plătit cu viaţa temeritatea de a vrea să zboare peste Carpaţi. La 13 septembrie 1918, la Odesa, se va cununa prinţul Carol (viitorul rege Carol II) cu Zizi Lambrino, fără consimţământul regelui Ferdinand. Aventura se va termina cu naşterea unui copil şi cu succesiune disputată şi-n zilele noastre.

Băiatul oficial al voievodului Culturii, Mihai, va beneficia la o şcoală specială pe lângă Palat de 13 şcolari eminenţi la învăţătură. La 13 decembrie 1918, manifestaţia muncitorească din Piaţa Teatrului Naţional a fost întâmpinată cu gloanţe. La 13 aprilie 1935 a murit la Cairo, de o boală tropicală, un alt aviator de elită, Bănciulescu. La 13 octombrie 1935, Germania a decis să se retragă din Societatea Naţiunilor, pregătindu-şi ofensiva spre Estul Europei, în căutarea „spaţiului vital”. La 13 decembrie 1941, Germania şi Italia au declarat război Statelor Unite, gest comis, la aceeaşi dată şi de Bulgaria şi Ungaria. La 13 aprilie 1944 Budapesta va fi bombardată de aviaţia americană. La 13 septembrie 1944 s-a semnat armistiţiul de la Moscova, România fiind obligată să plătească despăgubiri de peste 1,5 miliarde de dolari, în afara teritoriilor pierdute. La 13 februarie 1945 Budapesta a fost ocupată de Armata Roşie, iar la 13 aprilie aceeaşi soartă o va avea Viena. La 13 aprilie 1945 a fost ales preşedinte al Statelor Unite Harry Truman, de numele căruia se leagă lansarea celor două bombe atomice la Hiroshima şi Nagasaki. La 13 aprilie 1954 s-a judecat parodia de proces a avocatului Lucreţiu Pătrăşcanu, acesta fiind condamnat la moarte.

 Reversul norocos al cifrei 13 e mult mai rar la români. Să pomenim de victoria pârcălabului Cetăţii Dâmboviţa, Dragomir, la 13 octombrie 1368, la Severin, împotriva regelui Ungariei, Ludovic I; răsunătorul triumf al lui Mihai Viteazul la Călugăreni la 13 august 1595, dublat de victoria de la Gorăslău al primului întregitor de ţară (de scurtimea unui fulger istoric), împreună cu generalul Gheorghe Basta (viitorul ucigaş al său) împotriva lui Sigismund Bathory.

Şi nu oare după dezastrul din Rusia din 1812, pentru Napoleon Bonaparte anul 1813 va fi ultimul său an fast prin victoriile de la Litzen, Bontzen şi Dresda? 13 jubila în felul său cinic sfârşitul unui împărat legendar…



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5