Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Gabriela Moga Lazăr, prezentă cu tapiserie la Salonul de toamnă de la Grand Palais (Champs Elysées) Paris

Gabriela Moga Lazăr, prezentă cu tapiserie la Salonul de toamnă
de la Grand Palais (Champs Elysées) Paris

Autor, Emilia Pavel

 

            Artista, Gabriela Moga Lazăr, stabilită la Paris, s-a făcut cunoscută publicului şi specialiştilor francezi, prin activitatea de creaţie a tapiseriilor româneşti, în care artista valorifică, într-o manieră modernă, simbolurile artei populare tradiţionale existente pe scoarţele şi lăicerele moldoveneşti din colecţia Muzeului Etnografic al Moldovei, Iaşi.

            Gabriela Moga Lazăr a preluat de pe lăicerele şi scoarţele moldoveneşti cele mai autentice şi străvechi motive de tradiţie multimilenară, pe care le-a transpus în tapiserii unicate, ce reprezintă o etapă nouă de evoluţie în dezvoltarea artei populare româneşti.1

            Petru Ursache2, în prefaţa la lucrarea: Emilia Pavel, Masca, univers antropologic, susţine: « Emilia Pavel  pune  în evidenţă simbolurile în liniile lor cele mai pure şi mai autentice, ciculaţia lor în spaţii etnografice întinse precum şi migraţia de pe « scoarţe » pe « alesături », de pe costum la mască.Tocmai de aceea a trezit interesul artiştilor contemporani, care au beneficiat de tezaurul de date furnizate de Emilia Pavel. Aceştia reuşesc să reîntinerească « brâncuşian » străvechile reprezentări şi imagini. Artista  Gabriela Moga Lazăr, vestită prin expoziţii de tapiserie de mare răsunet în ţară şi în vestul Europei, îndeosebi în Franţa a recunoscut adesea că a preluat motive din colecţiile etnografice puse la dispoziţie de Emilia Pavel. Un titlu de expoziţie ca « Pomul vieţii », confirmă rodul colaborării dintre cele două protagoniste în promovarea imaginarului artistic tradiţional, fiecare cu mijloace şi pe căi proprii. »

            Creaţia artistei Gabriela Moga Lazăr3 este cunoscută în ţară, unde artista a organizat peste 30 de expoziţii, cu tapiserii unicate în multe oraşe dintre care amintim pe cea de la Iaşi, Cluj, Suceava, Bucureşti, Deva, Botoşani, Focşani, Bârlad, Tg. Neamţ.

            Expoziţia de la Deva, a fost organizată cu prilejul Simpozionului Naţional de pedagogie muzeală, în cadrul Ministerului Culturii, Direcţia Muzee, în anul 1997.

            În Franţa la Paris, artista este cunoscută  şi apreciată, ca urmare a celor peste 20 de expoziţii ce au fost organizate între anii 1990-2010. Despre aceste expoziţii, noi am scris şi cu alt prilej.4 Vom reaminti pe cea de la Masgot Aubusson5, cunoscut centru internaţional de tapiserie.

            Expoziţia : « Tapiserii româneşti, superb ecou din România » este apreciată de specialiştii francezi astfel : « Ele sunt toate purtătoare ale unui larg evantai al acestei ţări din Europa Centrală. Toate au un nume, o semnificaţie care merge de la timpurile îndepărtate, la răsăritul zilnic al soarelui, trecând prin « pomul vieţii » din Moldova. Florile, fructele, codrul, păsările sau rămurica de trandafir. Curioasă, superbă, bogată şi interogativă în acelaşi timp, acestă expoziţie este venită din România, superb fruct al războiului de ţesut din România. În acest loc dintre cele mai primitoare, puţin magic din anumite puncte de vedere, piatra de zidărie păstrată în stare nativă, şarpanta şi lemnul, fac din lâna românească o fericită împreunare, pe care Gabriela Moga Lazăr o expune în tapiseriile sale de la 3 la 31 iulie 1993. Operele sale în culori discrete, tot atât de bogate ca număr şi varietate, apar ca martor viu al tradiţiilor româneşti, asupra cărora artista şi-a pus mâna savantă în care se remarcă o punctuaţie a artei moderne. »

            La vernisajul expoziţiei de tapiserii româneşti de la Masgot Aubusson a participat directorul René Juillet de la Şcoala Naţională de Arte şi tehnici de tapiserii Aubusson, care a scris în cartea de impresii : « Iniţiative şi producţii din cele mai interesante, Bravo. »6

            În albumul, intitulat : « Nature art, Today »7, 2010, care prezintă o selecţie a artiştilor contemporani, exprimată în pictură, sculptură, fotografie, instalaţie, Ediţia «Patou», Gabriela Moga Lazăr publică tapiserii intitulate : Brăduţul, Spicul, Flori peste timpuri, Umbra florilor. În textul scris în limba franceză, se menţionează : « Elle puise la force de son inspiration dans l’art traditionnel roumain, sans pour autant le copier; ses tapisseries, tissés en haute lisse font la jonction entre l’art traditionnel et l’art moderne. Son langage plastique se manifeste par des sugestions cosmogoniques, des symboles floraux stylisés en formes géométriques.L’artiste affectionne particulièrement une chromatique discrète, fait de dégradés et utilise l’alternance des pleines et des vides, dans un amour des couleurs et des qualités tactiles des fils. La « mini tapisserie » devient un art de synthèse, l’ambition de l’artiste étant de vouloir embellir le quotidien de notre vie en faisant revivre un art ancestral. » Artiştii prezenţi în albumul « Nature art, Today » au fost selecţionaţi de un juriu condus de criticul de artă, Frances Parent.

Tapiseriile Gabrielei Moga Lazăr realizate de artistă între anii 2006-2010, sunt intitulate : Valea înflorită, Luna mai, Flori de gheaţă, Ceardacul bunicii, Drumurile vieţii, Rugăciunea florilor, Podoaba păunului, În luminiş, Rombul cu flori, Întâlnirea florilor, Câmpuri, Pomul de la fereastră, Floarea soarelui, Pe lac, Constelaţie, Anotimpuri, Poteca brazilor. Cele două portrete : Beethoven şi Paul întregesc expunerea, tapiseriile fiind publicate în broşura : « Tapiserii, 2006-2009 »8.

            Expoziţia organizată la Botoşani9, între 7-30 noiembrie, 2009, pune în valoare creaţia artistei Gabriela Moga Lazăr, între anii 2006-2009.

            Dr. Lucia Olaru Nenati10, în articolul său: « O expoziţie de neuitat», subliniază : Gabriela Moga Lazăr, repetă « paradigma Brâncuşi ». În continuare, ea afirmă : « Am văzut la Galeria « Ştefan Luchian », din Botoşani, o expoziţie pe care privitorul n-o poate parcurge indiferent şi desigur, n-o poate uita uşor : o expoziţie de tapiserie, semnată, Gabriela Moga Lazăr. Artista domiciliază de o bună vreme în capitala luminilor europene, Parisul, unde creaţia ei a stârnit un binemeritat ecou pozitiv, dacă menţionăm şi faptul că în Franţa la Aubusson se află ceea ce lumea cunoscătoare, numeşte : « capitala mondială a tapiseriei ». Aşadar această artistă originară din Clujul Ardealului, formată în prejma şcolii de etnografie de la Iaşi, a găsit deplina confirmare a creaţiei sale în cel mai consacrat şi avizat mediu posibil, cel francez. Dovadă numărul mare de expoziţii vernisate şi itinerate, însemnările entuziaste ale vizitatorilor atraşi în număr mare către expoziţiile sale, alocuţiunile entuziaste ale prezentatorilor, articolele deloc rezervate ale presei, ş.a.

Gabriela Moga Lazăr valorifică din perspectiva universală simbolurile general valabile, extrase din arta noastră populară, preluând cu pricepere, intuiţie şi ştiinţă îndelung dobândită, reperele particulare, dar purtătoare de virtuţi ale permanenţei din estetica profundă a ethosului românesc. »

Gabriela Moga Lazăr a fost invitată să participe la Expoziţia ce va avea loc cu prilejul organizării Salonului de toamnă de la Grand Palais (Champs Elysées) Paris din octombrie 2011. Invitaţia a fost trimisă artistei de organizatori11, juriul Salonului de toamnă de la Grand Palais. Tapiseria intitulată « Anotimpuri » va fi prezentă în Expoziţie.

În 2010-2011, artista Gabriela Moga Lazăr a continuat activitatea de creaţie artistică şi de valorificare a simbolurilor tradiţionale, realizând următoarele tapiserii :

1) Atracţie : « Atracţia este la baza îmbinării, înnoirii şi continuării vieţii », 2) Veselie : « Vraja dansului în vârtejul curbelor şi a ritmului întrerupt, realizat cu un colorit luminos », 3) Regina nopţii : « Lună tu, Regina nopţii », 4) Furtuna « Uluitoarea forţă distrugătoare a naturii », 5) Floarea albastră : « Delicata floare albastră, dăruită unei fiinţe dragi », 6) Floarea din grădină : « Fiecare floare are farmecul ei particular. Privind-o mai îndeaproape şi adânc poţi să începi a înţelege minunea existenţei ei », 7) Grădina înflorită: « Culori, culori…umplu de frumuseţe o grădină şi sufletul celui care o priveşte »

            Gabriela Moga Lazăr12, în aprecierile sale, legate de creaţia tapiseriilor, susţine cu tărie obligativitatea unei documentaţii ştiinţifice necesară artistului pentru realizarea artei sale, respectiv a tapiseriilor. Mărturiile sale sunt următoarele : « Mă numesc Gabriela Moga Lazăr şi am fost profesoară la Şcoala Normală « Vasile Lupu » din Iaşi, (fost Liceul pedagogic).
             Pentru formarea viitorilor învăţători, acest liceu prevedea în programa analitică şi activităţi practice, activitate de care mă ocupam eu şi printre care am considerat că este de o mare importanţă cunoaşterea de către elevi a adevăratei arte tradiţionale a strămoşilor noştri.
            În acest scop, m-am îndreptat spre Muzeul Etnografic al Moldovei şi am avut marea şansă de a o cunoaşte pe Etnografa Emilia Pavel, care a ştiut să mă îndrume spre o cunoaştere ştiinţifică şi documentată a artei noastre populare.
            Am descoperit în domnia sa, nu numai un specialist ci un Om adevărat, care îşi dedică întreaga sa fiinţă comorilor strămoşeşti. Cu o generozitate nemărginită, a reuşit să treacă peste greutăţile timpurilor şi a pus bazele unei colaborări sistematice: vizite cu elevii la Muzeu, lecţii deschise la şcoală şi la Muzeu, diafilme, diapozitive prelucrate cu elevii, executarea unor lucrări la scară redusă după exponatele muzeului, etc.
            O colaborare neîntreruptă de-a lungul a 40 de ani, care a condus pe nesimţite la realizarea unui gen de lucrări de tapiserie cu rădăcini adânci în arta tradiţională.
            Etnografa Emilia Pavel a fost scânteia care a declanşat şi firul luminos care a orientat întreaga mea muncă de realizare a unor tapiserii care încearcă să readucă frumuseţile trecutului în viaţa actuală.
            Felicitări pentru omul cu O mare, pentru etnografa Emilia Pavel, care s-a dedicat întrutotul muncii neîntrerupte pentru comorile strămoşeşti. 
            Ne închinăm în faţa domniei sale şi îi mulţumim mult, mult de tot.» 
   Gabriela Moga Lazăr,
   Paris 16/ IV/ 2011.

 

Note în text

 

  1. Emilia Pavel, Tapiserii româneşti, valori europene, Gabriela Moga Lazăr, Revista « Luceafărul », nr. 4(16) aprilie, 2010, p. 23
  2. Emilia Pavel, Masca, univers antropologic, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2011, p.9-10
  3. Gabriela Moga Lazăr, Tapiserie românească, Institutul European, 2005, 108 imagini, 85 p.
  4. Emilia Pavel, op. cit. p. 25-27
  5. Ziarul Aubusson, 25 iulie 1993, Paris
  6. idem
  7. Nature art, Today, Edition internationale, 2010, Editions « Patou », p.284
  8. Gabriela Moga Lazăr, Tapiserii, 2006-2009
  9. Revista « Luceafărul », nr. 11, 2009, p.34
  10. Lucia Olaru Nenati, « O expoziţie de neuitat», Revista « Luceafărul », nr. 1, 2010, p.30-31
  11. Invitation du jury de la Société du Salon d’Automne – Grand Palais (Champs Elysées) Paris
  12. Emilia Pavel, Masca, univers antropologic, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2011, p.504

 

 Gabriela Moga Lazăr
Tapiserii create în 2010-2011:

  1. Atracţie 
     « Atracţia este la baza îmbinării, înnoirii şi continuării vieţii »
  2. Veselie 
     « Vraja dansului în vârtejul curbelor şi a ritmului întrerupt, realizat cu un colorit luminos »
  3. Regina nopţii  
    « Lună tu, Regina nopţii »
  4. Furtuna
    « Uluitoarea forţă distrugătoare a naturii »
  5. Floarea albastră 
     « Delicata floare albastră, dăruită unei fiinţe dragi »
  6. Floarea din grădină 
     «Fiecare floare are farmecul ei particular. Privind-o mai îndeaproape şi adânc poţi să începi a înţelege minunea existenţei ei »
  7. Grădina înflorită 
     « Culori, culori…umplu de frumuseţe o grădină şi sufletul celui care o priveşte »

salonAutomne [1024x768]

attraction [1024x768]

fete [1024x768]

 reineNuit [1024x768]

tempete [1024x768]

fleurBleue [1024x768]

fleurJardin [1024x768]

jardinFleuri [1024x768]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5