Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Gavril Istrate în lumina autografelor şi a scrisorilor omagiale        

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Gavril Istrate în lumina autografelor şi a scrisorilor omagiale        

Primit pentru publicare: 06 Nov. 2017
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat:10 Nov. 2017
© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

 

           Pentru că a iubit atât de mult cartea şi a cercetat-o cu o mare pasiune, profesorul universitar Gavril Istrate  a avut pentru ea un adevărat cult. Lumea universitară ieşeană l-a aşezat printre cei mai mari bibliofili din ţară. În biblioteca  domniei sale s-au adunat de-a lungul anilor zeci de mii de cărţi şi multe rarităţi pe care nici marile biblioteci publice româneşti nu le au. Tomuri grele, ediţii rare, între care, Coşbuc,   Rebreanu sau Hogaş, erau socotite de profesor minunea minunilor bibliotecii sale. Dar nu a fost carte care să nu aibă o mică poveste pentru el, să nu fi vibrat ca un clopot în sufletul lui şi nu doar a privit-o, ci s-a afundat într-însa, şi a făcut tot felul de însemnări pe marginea ei. Entuziasmul său niciodată domolit pentru carte i-a dat puterea de a strânge o veritabilă comoară spirituală. Printre numeroasele sale cărţi se numără şi cele peste 2000 de volume cu autografe şi dedicaţii adresate omului de mare cultură Gavril Istrate. Ele sunt primite ca ofrandă colegială, prietenească, ca semn de stimă intelectuală şi recunoştinţă, preţuire şi admiraţie din partea unor oameni apropiaţi sufletului său, foşti studenţi,  scriitori, lingvişti şi filologi din întreaga ţară. Prin conţinutul mesajului şi apoi prin greutatea numelor semnatare sunt evidenţiate aspecte ale activităţii specialistului, ale îndrumătorului tineretului şi ale omului Gavril Istrate, supranumit,, ardeleanul ieşenilor’’ şi ,,ieşeanul ardelenilor’’. Pentru el, autograful, acel text scris chiar de mâna autorului avea valoare sentimentală, era un omagiu confidenţial prin care semnatarul îşi exprima în mod direct respectul şi admiraţia faţă de destinatar. O lectură atentă a acestor însemnări extrem de valoroase, dezvăluie zone ascunse ale afectivităţii, ale relaţiilor sale cu oamenii. În anul 2002, Gavril Istrate consideră că este potrivit să-şi adune autografele într-o colecţie şi apoi să le dea publicităţii, aşa cum au făcut-o şi alţi oameni din istoria culturii noastre. Între cei care au consemnat aceste momente fericite pentru a fi înveşnicite, aş aminti pe scriitorii : Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ioan Alexandru, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Eusebiu Camilar, Fănuş Neagu, Cezar Petrescu, Otilia Cazimir, Maria Banuş, Grigore Vieru, pe  academicienii şi universitarii : Iorgu Iordan, Şerban Cioculescu, George Ivănescu, Dimitrie Macrea, Emil Petrovici, Gheorghe Bulgăr, Constantin Ciopraga, Eugen Simion, Alexandru Dima, Mircea Zdrenghea, A.D.Rachieru, A.Z.N.Pop, Tudor Vianu – ale căror dedicaţii ilustrează un elevat nivel valoric pe care destinatarul mesajelor îl impunea prin respectabila şi distinsa sa prestaţie de profesor universitar, om de ştiinţă şi cercetător în domeniul lingvisticii şi filologiei. Nu uită să-i fie recunoscători foştii lui studenţi şi doctoranzi care îi poartă permanent în suflete chipul de intelectual luminat, predispus la generozităţi meritate : ,, Domnului profesor Gavril Istrate, sipetul cu lucruri rare al spiritualităţii româneşti şi inima cea mare a culturii române. Cu preţuirea fostului său student, Gr. Elisei , sau Monica Lazăr : ,, D-lui profesor univ.dr. Gavril Istrate, cu respectoasă consideraţie şi sinceră gratitudine retrospectivă pentru bunăvoinţa şi generozitatea cu care a tratat pe doctoranda ce am fost, sub preşedinţia Domniei Sale’’. N-au rămas datori cu mesajele lor nici năsăudenii lui dragi : Gavril Scridon, Vasile Scurtu, Alexandru Husar, Aurel Rău, Emil Bălăi, Mircea Prahase, unii dintre ei colegi, prieteni, foşti studenţi sau  pur şi simplu numai admiratori. Din mulţimea autografelor pe care le-am parcurs, am selecţionat câţiva termeni ce pot contura profilul moral al profesorului ieşean, originar din Neposul lui legendar : stimă, preţuire, admiraţie, prietenie, consideraţie, simpatie, afecţiune, generozitate şi recunoştinţă. În acelaşi registru sentimental, dar şi profesional, se înscriu şi numeroasele  scrisori care i-au fost adresate cu diferite prilejuri de către personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Sextil Puşcariu, Mircea Zdrenghea sau Iorgu Iordan, mentorul său de suflet care l-a introdus în tainele limbii şi literaturii române, a cărui corespondenţă este sinceră prietenoasă şi profund afectivă (circa 200 de scrisori). Despre el va scrie chiar în primii ani de apostolat : ,, De mulţi ani n-am avut un elev mai bun, mai studios şi mai pasionat pentru această disciplină. S-a remarcat din capul locului, printr-o rară seriozitate şi cuminţenie, într-o vreme când majoritatea studenţilor se lăsau târâţi în sterile agitaţii extrauniversitare”. O corespondenţă plină de afecţiune şi îndemnuri profesionale  este şi cea întreţinută cu Vasile Scurtu din Parva, doctor în filologie, care îi purta un profund sentiment de admiraţie şi aleasă preţuire pentru prodigioasa lor colaborare (30 de scrisori). Ar fi nedrept, dacă nu aş aminti faptul, că şi eu  sunt în posesia a peste 20 de scrisori ce oglindesc sincera noastră prietenie care a ţinut până la trecerea lui în nefiinţă.

 

                                                                                                                                                                                                                                                       



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.617 abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Vasile Lefter spune:

    Doamne, ce bucurie mi-au adus rândurile despre dragul nostru decan, Gavril Istrate. Perioada studiilor ieșene rămâne pentru mine un cerc de lumină sfântă. Profesorul Gavril Istrate ar trebui evocat în fiecare zi. El ne-a apărat de abuzurile unui rector care la un an o dată inspecta amfiteatrele, vânând pe cei care mângâind pianul din I.1 deteriorau ,chipurile, avutul obștesc.
    Decanul nostru, dublat de prodecanul Sărmășanu, știa să-și apere filologia, facultatea cea mai numeroasă și cea mai visătoare. Vă mulțumesc, domnule profesor, pentru grija pe care ne-ați purtat-o. Dicționarul dumneavoastră cu termeni secreți, culeși din mediile lingvistice rău famate, încă rămâne un mister pentru miile de studenți pe care i-ați condus cu dragoste și pricepere.. Vasile Lefter,un student de 10 la Istoria limbii române-Cu recunoștință!

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5