Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018

George Călinescu- omul total al literaturii române

George Călinescu- omul total al literaturii române

Pe 12 martie 2013 se împlinesc 48 de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari oameni de litere ai țării noastre. Profesor cu o voce fermecătoare, critic literar, istoric literar, prozator, poet, dramaturg și gazetar, George Călinescu ( n. la București la 19 iunie 1899 și decedat la 12 martie 1965 la București-Otopeni) este ultimul scriitor de talia unui Cantemir, Hașdeu sau Iorga. După el, o altă personalitate e greu să mai umple acest gol.  Înfiat la 7 ani de la familia Vișan din București ( se pare de origine romă) de familia Constantin Călinescu din Iași, a avut un destin frumos dictat de o soartă care i-a adus gloria. Studiile liceale le-a făcut la Iași, a urmat Facultatea de litere, a fost profesor de liceu la Iași, Timișoara și București. Editează revistele „Capricorn” și „Sinteza”, este codirector, alături de Ralea la „Viața românească”. Își ia doctoratul cu teza „Avatarii faraonului Tla”, apoi e conferențiar la Universitatea din Iași iar din 1945 este profesor la Universitatea bucureșteană. Una din marile greșeli care i se impută este aceea că s-a amestecat în politica partidului comunist, fiind ales deputat până la moarte.

Din 1949 este membru al Academiei și directorul Institutului de istorie literară și folclor.

Opera lui e vastă. Și-a încercat condeiul în toate genurile literaturii. Este primul eminescolog după al doilea război mondial care se apleacă cu minuțiozitate pe manuscrisele eminesciene, scriind „Viața lui Eminescu” și ”Opera lui Eminescu” Pentru a cunoaște bine pe Eminescu , el a privit de sus ca un vultur literatura română de la origini și până în prezent, cu munții și reliefurile ei, pentru a-i vedea înălțimile și căderile, scriind „Istoria literaturii române de la origini până în prezent(1941) ”, o lucrare monumentală care a stârnit controverse și polemici, dar care a rămas o carte de referință până astăzi. A scris această lucrare pentru a ști unde să-l așeze pe Eminescu în panoplia marilor sriitori. A publicat monografii consacrate aproape tuturor scriitorilor, a scris poezie, teatru, eseistică, articole de ziar, traduceri. Ca romancier scrie „ Cartea nunții”, „Enigma Otiliei”, „Scrinul negru”, „Bietul Ioanide”, „Enigma Otiliei”, rămânând în literatura română ca primul roman balzacian.

Dinamica personalității lui constă în puterea creatoare a contradicției. Și-a contrazis confrații, pe contemporani și pe predecesori, s-a contrazis chiar pe el. Din aceste contradicții s-au dezvoltat cu timpul marile antinomii, ca impresionism și documentație științifică, criteriul estetic, criteriul biografic, artă și natură, perechi de valori ilustrate cu marea  operă a lui.

George Călinesc a fost un model și a dat valoare literaturii române. El ne spune că arta este o entitate inefabilă, singularizând-o de celelealte concepte. Într-un timp când realismul socialist înflorea, el susține autonomia esteticului prin disocierea sa de alte domenii. Estetica lui ne arată cum este arta care înseamnă depășirea contingentului, „eul practic”, și transcederea universului prin intermediul „eului contemplativ”(Valoare și ideal estetic).

Ca istoric literar deschide noi drumuri. La el istoria literară înglobează și critica propriu-zisă ca pe un moment pregătitor indispensabil. „El citează textele clasicilor degustându-le ca pe niște licori de preț, glosează pe marginea lor, se slujește de maniera lor, cu o desfătare estetică secundară”(N. Balotă). Istoria lui literară este o lucrare creatoare de critică completă construită pe criteriul estetic, intuiția și talentul de portretist rămânând inegalabile. Sinteză a mai multor formule narative se dovedește a fi și opera bazată pe un „realism fundamental”, într-un stil definit de scriitor ca fiind al „simplității familiare a execuției”.

Ca romancier dechide noi drumuri. Orice roman trebuie să fie clasic prin atitudinea lui față de realitate, modern prin decor. Este primul care prin „Enigma Otiliei” aduce balzacianismul în literatura română. Pe autor îl obsedează ideea paternității. Literatura lui se ordonează în jurul acestei scheme universale, găsindu-i nenumărate semnificații.

Ca profesor seducea adunarea cu vocea lui cântată. Doar iorga l-a întrecut în arta oratoriei. La cursurile lui nu veneau doar studenții. Amfiteatrul Odobescu era neîncăpător, îl ascultau oameni de toate felurile, militari, istorici, medici, bucureșteni de tot felul.

Detractorii lui sunt puțini și neinspirați. În fața lor. „George Călinescu a devenit el însuși un mare astru răcoros pe firmamentul tradiției noastre.”( Gheorghe Grigurcu- Critici români de azi.)

Prof. Ion Ionescu-Bucovu 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 17 abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M.G. spune:

    Esenta articolului Dvs.,in putine cuvinte…”George Călinescu a fost un model și a dat valoare literaturii române.”
    Da, sa nu ne uitam marii oameni de cultura ai tarii.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5