Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

George Mandicescu, Ploieşti. Lansare de carte, ”Marea Carte a Ploieştilor“

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

George Mandicescu, Ploieşti. Lansare de carte „Marea Carte a Ploieştilor

Primit pentru publicare: 15 Nov. 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru fondator de onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 19 Nov. 2019
© Ion N. Oprea, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.


„Marea Carte a Ploieştilor“ , spune ing. George Mandicescu, membru al Cenaclului literar la distanţă, care ne invită să fim prezenţi la lansarea operei,  adună în cele trei volume cu circa 3.000 de pagini toată istoria oraşului, de la primele aşezări umane până în 2010….

Oarecum nostalgic, recenzentul  ne incită: „Capitala aurului negru, oraşul lui Nenea Iancu, oraşul lui Nichita, oraşul lui „Ce bei?“,  oraşul celor patru sute de cârciumi sunt doar câteva dintre apelativele folosite în discursuri publice atunci când ne referim la Ploieşti. Aflat mai tot timpul în umbra Bucureştiului, de care îl despart doar câteva zeci de kilometri, Ploieştiul are totuşi în spate o istorie spectaculoasă asupra căreia s-a aplecat, într-o primă fază, jurnalistul şi omul de cultură Mihail Sevastos. Lucrarea sa, de-a dreptul monumentală, „Monografia oraşului Ploiesti“ se opreşte însă la perioada interbelică şi nu coboară cu mult în timp mai departe de secolul al XVII-lea. Această frântură, justificată de documentele disponibile în epoca în care a fost realizată prima monografie a Ploieştiului, a fost întregită, 80 de ani mai târziu, de Societatea Culturală „Ploieşti-Mileniul III“, coordonată de inginerul şi omul de cultură Constantin Trestioreanu. Este vorba despre 3.000 de pagini în format A4, „Marea Carte a Ploieştilor“, o lucrare ştiinţifică în trei volume.

  „Volumul I tratează istoria Ploieştiului de la primele comunităţi umane şi merge până în anul 2010. Vorbim despre foarte multe documente de arhivă pe care noi le-am consultat în deceniul în care am pregătit acest volum. Au fost dosare pe care le-am văzut pentru prima dată şi aici la Ploieşti, şi la Bucureşti, dosare care nu fuseseră consultate până la noi. În 1838, de exemplu, a avut loc prima catagrafiere, aşa cum se numea atunci recensământul. Informaţiile le-am adus din arhivele din Bucureşti, le-am transcris din scrierea chirilică. Au fost patru sute de pagini de manuscris în chirilică. Datele, aparent, sunt seci, dar este o fotografie pe care, dacă ştii să o interpretezi, îţi arată unde se afla Ploieştiul în acei ani. Este o fotografie a oraşului la 1838“, explică Dorin Stănescu, unul dintre cercetătorii care a lucrat la realizarea „Marii Cărţi a Ploieştiului“.

          Dacă primul volum al monografiei Ploieştiului se axează pe istoria comunităţii, cel de-al doilea este dedicat petroliştilor „Ne mândrim cu faptul că Ploieştiul a fost unul dintre primele oraşe pe plan mondial care a făcut prima rafinărie, o distilerie de fapt, la bariera Râfov, prin fraţii Mehedinţeanu. Încet, încet, Ploieştiul s-a dezvoltat din acest punct de vedere, iar pe lângă rafinăria asta au apărut altele, vreo şase, care s-au distrus între timp. În volumul acesta, îi onorăm pe petrolişti, cei care au impus în conştiinţa publică ideea că Ploieştiul este capitală a aurului negru“, explică Gheorghe Marinică, alt coautor a lucrării.

                 Primul volum al monografiei, apărut în anul 2011, este dedicat domnitorului Mihai Viteazul şi tratează istoria oraşului, cel de-al doilea volum, publicat în anul 2016, este dedicat petroliştilor şi abordează economia Ploieştiului, iar cel de-al treilea, care a văzut lumina tiparului în această toamnă, prezintă viaţa spirituală a Ploieştiului şi este dedicat lui Ion Luca Caragiale. Este redată în detaliu istoria fiecărei biserici din Ploieşti, a fiecărei şcoli sau monument, dar este cercetată şi evoluţia cultelor religioase din oraş. Un capitol aparte este rezervat justiţiei, cu tot ce înseamnă acest domeniu, de la secţiile penale până la cele civile şi contencios administrativ şi, desigur, penitenciare, citim rezumând.

            Şi, ca să aflăm întreaga istorie a Ploieştilor desluşim din recenzia primită: „În anul 2001, la Ploieşti s-a înfiinţat Societatea Culturală „Ploieşti-Mileniul III“, la iniţiativa unui „grup de prieteni“ – aşa cum singuri se recomandă –, coordonaţi de inginerul şi omul de cultură Constantin Trestioreanu. Societatea culturală a fost creată cu un singur mare scop iniţial. Să scoată la lumină tot, dar absolut tot ce se ascundea în arhive, biblioteci, colecţii private din ţară şi de aiurea şi care avea legătură cu Ploieştiul. Informaţia descoperită urma să fie publicată într-o lucrare amplă, cu rol de monografie a oraşului. Proiectul originar avea să se închege atât de tare încât în prezent Societatea Culturală „Ploieşti-Mileniul III“ a ajuns să publice 90 de titluri, majoritatea strâns legate de istoria oraşului şi a judeţului Prahova în general, dar şi volume de beletristică. Cea mai mare realizare a Societăţii culturale „Ploieşti-Mileniul III“ rămâne fără doar şi poate „Marea Carte a Ploieştilor“, o lucrare ştiinţifică în trei volulme, care cuprinde peste 3.000 de pagini în format A4. Despre această uriaşă monografie, academicianul Eugen Simion precizează în „Cuvânt înainte“ că „are proporţiile Bibliei“ şi este „documentată la sânge“. Lucrul pentru acest proiect a început în 2001, iar primul pas pentru a aduna informaţii despre Ploieşti a fost către bisericile din oraş, cunoscute drept ascunzătorile de secrete ale fiecărei comunităţi. „Cu ce poţi să începi istoria unei localităţi? Pleci de la biserici, mergând în toate. A fost muncă de teren, de cercetare, de studiu, de arhivă, de toate. Mai întâi muncă de teren, apoi studiul documentelor, arhivelor de la Ploieşti, de la Bucureşti, din Anglia, Franţa, instituţii care mai au arhive. Or, aici au fost nişte probleme mai dificile pentru că nu am avut acces peste tot. Sunt 18 ani de cercetare, de căutare care s-au concretizat într-un final în «Marea Carte a Ploieştilor», în trei volume, şi în alte zeci de cărţi pe care le-am publicat în paralel. Să ajungi să faci o carte ca asta, trebuie să ai experienţă, iar noi nu aveam experienţa de nivelul pe care l-a dobândit pe parcurs“, explică preşedintele Societăţii Culturale „Ploieşti-Mileniul III“, Constantin Trestioreanu.

                          Sacrificii 

                 În 18 ani, nucleul Societăţii culturale a reuşit să atragă zeci de oameni de ştiinţă, istorici, doctoranzi sau pur şi simplu pasionaţi, astfel că în total nu mai puţin de 26 de cercetători au făcut parte din echipa care a trimis la tipar „Marea Carte a Ploieştilor“. Este vorba de Constantin Trestioreanu, Gheorghe Marinică, Dorin Stănescu, Marian Chirulescu, Polin Zorilă, Nicolae Dumitrescu, Laura Geală, Costin Vrânceanu, Ioan Groşescu, Constantin Ilie, Ion Baicu, Ion Dedu, Lazăr Traian şi alţi cercetători, istorici şi oameni de cultură care au dorit să contribuie benevol la finalizarea monografiei oraşului Ploieşti. De altfel, pentru ca cele trei volume să vadă lumina tiparului, a fost nevoie de sacrificii pentru că fondurile pentru cercetare, editare şi tipografie au fost exclusiv private. Constantin Ilie, coautor al monografiei, a decis chiar să vândă o parcelă de pământ pentru a sprijini apariţia lucrărilor. În plus, preşedintele Societăţii, Constantin Trestioreanu şi-a transformat apartamentul din centrul Ploieştiului în sediu redacţional şi a permis cercetătorilor să aibă un loc unde să se întâlnească. În data de 19 noiembrie, „Marea Carte a Ploieştiului“ va fi lansată în aula Academiei Române, în prezenţa preşedintelui acestei instituţii de prestigiu”..

„Vă invit marţi, 19 noiembrie 2019, orele 11,30, printre academicieni şi personalităţi marcante, la un eveniment deosebit, festivitatea de lansare a monografiei „MAREA CARTE A PLOIEŞTIULUI”.

Intrarea liberă, cu invitaţia anexată sau ca invitat al unui prieten al Societăţii Culturale  „PLOIEŞTI-MILENIUL III”, dacă sunteţi ocupat, dirijaţi, vă rog, invitaţia la vreo cunoştinţă, eventual interesată de eveniment”, cu semnătura George Mandicescu.

          Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iaşi, 15 noiembrie 2019.
https://adevarul.ro/locale/ploiesti/orasul-celor-400-carciumi-blestemul-aurului-negru-povestea-fascinanta-raiului-romanesc-petrolistilor-1_5dc531235163ec4271cd5127/index.html

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.615 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5