Primit pentru publicare: 24 Ian. 2022
Interviu consemnat de Ioan VASIU/ UZPR
Editor: Ion Istrate
© Ioan Vasiu, © Gheorghe Mitrofan, ©Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

IOAN  VASIU: – Ați lucrat 39 de ani în Televiziunea Română, ca specialist  în electronică.Vă rog să evocați în câteva cuvinte perioada aceea.

GHEORGHE  MITROFAN: – Mariajul cu Televiziunea Română  a avut loc la 1 aprilie 1961. Am lucrat timp de 6 ani, ca inginer de exploatare și întreținere a echipamentelor video la Televiziunea din Molière. Paralel cu activitatea curentă, am venit cu o serie de idei inovatoare, preluate cu celeritate de către Conducerea Radioteleviziunii  Române, spre materializare și folosire în exploatare, având drept rezultat îmbunătățirea calitățiii maginii la telespectator. Împrejurările fiindu-mi favorabile, am inițiat și condus primul laborator de cercetare în Televiziune, Laboratorul Tehnica  Impulsurilor. Rezultatele acestui laborator, după mutarea în Televiziunea din Dorobanți, au deschis calea pentru înființarea Serviciului de Cercetare TV, care, împreună cu Serviciul similar din Radio, au format, ulterior, Baza de Autoutilare a Radioteleviziunii Române. 

IOAN  VASIU: – De ce ați ales să lucrați în televiziune și nu într-o unitate economică, în calitate de electronist ?

GHEORGHE  MITROFAN: – Alegerea a avut loc cu mult înaintea mariajului, pe vremea când Televiziunea Română își pregătea zestrea să devină Regină în România. Să mă explic… Era în anul 1956, când se făceau pregătiri de montare a echipamentelor, pentru Studiourile de televiziune din strada Molière și pentru Emițătorul de la Casa Scânteii. Echipamentele fiind de producție rusească, Radioteleviziunea Română a oferit, în ianuarie 1956, studenților din anul I de la facultățile de electronică din țară, două burse de studii, în specialitatea Televiziune. Reușita de a obține o bursă mă scăpa de condițiile precare în care trăiam, cât și de repartiția,nedorită de altfel, la Secția de Telefonie – deși reușisem printre primii din cele câteva sute de candidați, înscriși la examenul de admitere la Facultatea de Electronică și Telecomunicații București.

IOAN  VASIU: – Recent ați făcut o minunată declarație pe o rețea de socializare: ”La mulți ani TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ ! M-am cununat pe vremea când era tânără (1956) și i-am fost soț fidel 39 de ani. O iubire neclintită, statornică, reciprocă. La Mulți Ani, bătrânica mea !” O metaforă emoționantă care trădează talentul dumneavoastră poetic. Aveți un astfel de talent ?

GHEORGHE  MITROFAN: – Surprinzătoare întrebare!……pe care nu mi-am pus-o vreodată. Acum,… cred că viața mea profesională, uneori și cea privată, a fost marcată, aș spune, de un destin determinat, dar și determinant, pe care l-aș defini prin trei  factori cu același numitor – Găiceana, așezare cu sate răsfirate pe văile dintre dealuri, înnobilate cu frumusețea câmpurilor și a pădurilor: nașterea, copilăria, moștenirea cosmică. Restul a fost munca dătătoare de bucurii, făcută cu plăcere, fără efort, chiar și în împrejurări nefavorabile, de surmontare a unor piste cu obstacole, poteci rar umblate, răspântii de drumuri  nemarcate sau uneori  ispititor marcate, dar și escaladări asumate, greu accesibile, unele fiind chiar primejdioase.

Toate acestea au lăsat în suflet amintiri adânci, pe care le-am regăsit zăcând ca niște gânduri captive printre foile de manuscrise, care, parcă, așteptau clipa de răgaz, după 20 de ani dintr-o altă viață, ca să-mi desăvârșesc  destinul, fericit că pot asculta din nou Oda Bucuriei, dar și Recviemul lui Hector Berlioz.

IOAN  VASIU: – Cât timp ați lucrat în TVR, cu ce oameni mari de televiziune v-ați  intersectat ?

GHEORGHE  MITROFAN: – O să mă refer doar la oamenii pe care i-am cunoscut în cei 6 ani de activitate la Televiziunea din Molière, ca promotori ai promovării oricărei  idei novatoare autohtone, cu deviza, ”Pentru o imagine de calitate la telespectator”. În ordinea intersectării…

-Petre Galbură, Director Tehnic al Radioteleviziunii Române(RTR);
-Ioniță Bujor, Director General Adj. al RTR;
 -Anton Necșulea, Director al Direcției de Dezvoltare-Cercetare a RTR;
 -Octavian Paler, Director General al Televiziunii Române;
 -Tudor Vornicu, Director de programe al Televiziunii Române.

      Nu pot să nu amintesc numele profesorilor pe care i-am cunoscut în activitatea mea ca asistent cumul și ca doctorant  la Facultatea de Electronică și Telecomunicații :   Alexandru Spătaru, Mihai Drăgănescu, Gheorghe Cartianu, Vasile Cătuneanu, Edmond Nicolau.

IOAN  VASIU:- Cum era TVR înainte de 1989 și cum este acum? A evoluat sau nu ? Dacă DA, în ce sens ?

  GHEORGHE  MITROFAN: – Până în  anul 1989 au existat, după părerea mea, două televiziuni, Televiziunea din Strada Moliere și Televiziunea din Calea Dorobanților. Prima se afla în euforia începutului, când, redactori, regizori, operatori, actori, ingineri, tehnicieni, muncitori  produceau, în direct, emisiuni de excepție, în condiții precare de echipamente și de spații. Totul în echipă, în Studiouri, în curte, pe holuri, pe Carele de reportaj, cu o Conducere înțeleaptă, Octavian Paler, Tudor Vornicu, Petre Galbură.

A doua,  aflându-se în confortul oferit de noul Centru de televiziune, cu spații generoase pentru Studiouri, dotate cu aparatură modernă, cât și cu Blocul Turn, pentru activități redacționale, a trecut printr-o perioadă de tranziție spre a deveni, în final, sluga dictaturii ceaușiste.

După 1989, cu greu s-a desprins Televiziunea  Română  de  vechile  metehne…  

Perioada 1990-1992 este semnificativă, Director General al Televiziunii Române era un colaborator al fostei Securități, dovedit în 2010 de CNAS, Emanuel Valeriu, propus și susținut de către Președintele Radioteleviziunii Române, Răzvan Theodorescu, omul puterii fesenisto-comuniste. Ambii au avut un rol nefast, având în vedere politica de dezinformare dusă de Televiziunea Română.

În aceste împrejurări, am considerat că pot să mă implic, prin faptă și condei, pe frontul audiovizualului. Astfel, în vâltoarea evenimentelor din Piața Universității, am inițiat  în mai 1990 Grupul pentru Independența Televiziunii Române, alcătuit din salariați ai Televiziunii Române. Când am constatat că nu se poate naște o Nouă Televiziune Română, am militat pentru înfiinţarea unei alte televiziuni, Televiziunea SOTI – primul post independent de televiziune creat în fostele ţări comuniste, fiind unul dintre fondatorii postului, cu activitate administrativă ( membru în Consiliu de administrație, Președinte al Consiliului Director, Director Executiv) și publicistică pentru menţinerea lui pe  piaţa audiovizuală între anii 1991–1995.

IOAN  VASIU: – Dețineți unul sau mai multe certificate de inventator. Pentru ce v-au fost atribuite ?

GHEORGHE  MITROFAN: – Certificatele de Inventator mi s-au atribuit de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci(OSIM), îndrituit să analizeze dacă propunerea de invenție  este o creație tehnică, prin noutate și progres  față de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale, care nu a mai fost brevetată sau făcută public în țară sau străinătate, și poate fi aplicată. Mi-au fost recunoscute 49 de propuneri, drept  creație  tehnică, pentru care am primit Certificat de Inventator. Conform  legii, unității conomice care urma  să aplice invenția i se acorda Brevet de Invenție. Am conceput și proiectat peste 50 aparate și echipamente electronice, majoritatea folosind soluții din cele 49 de brevete, aplicarea cărora a condus la diversificarea producției de programe de televiziune și la îmbunătățirea calității imaginii transmise la telespectator, dar și la reducerea importului.

IOAN  VASIU: – Amintiți câteva dintre realizările obținute, prin aportul Domniei Voastre, în perioada când erați angajat al Televiziunii Naţionale. 

GHEORGHE  MITROFAN: – Dificil de selectat, dar, totuși, încerc, ordonându-le pe domenii…

1. Titrarea filmelor transmise prin televiziune.

 –  Sistemul de subtitrare a filmelor prin încrustare electronică, introdus în România începând din 19 februarie 1966, elaborat împreună cu ing.Alexandru Albu. România a fost printre primele țări, dacă nu chiar prima, care a introdus  această metodă de titrare.
–   Sistemul de subtitrare a filmelor cu contur transparent  sau peliculă transparentă, în care imaginea filmului din spatele conturului rămânea vizibilă. România a fost prima țară în care s-a născut  și aplicat ideea titrării cu contur transparent(1971).

2. Sinteza digitală și editarea de texte.

–   Cu începere din anul 1972, Televiziunea Română difuzează Mira de reglaj cu textul de identificare a Centrului de emisie „TVR BUCUREȘTI” și dată, fiind debutul introducerii tehnicii digitale în televiziune.
–   Mașina electronică de scris pentru televiziune, concepută  în 1977 și introdusă în  exploatare din 1980. Am prezentat  telespectatorilor această realizare la invitația  cunoscutului  realizator al emisiunilor TV ” Orizont  tehnico științific, Andrei Bacalu.
 –   Instalație de redactare tipografică și în culori, care a oferit posibilități noi de alcătuire și difuzare a programelor de televiziune de către Televiziunea Română, având nu numai toate comenzile necesare pentru editarea de texte, similare cu cele ale unui calculator, dar și cele de prezentare în emisie a textelor, în diverse modalități(efecte). Cu această instalație am redactat și difuzat din Studioul 4 TV, în zilele fierbinți ale Revoluției Române, 22-26 Decembrie, acele mesaje bine cunoscute telespectatorilor acelor vremuri.

3. Transmisia semnalelor de televiziune prin cabluri coaxiale.

–   Sistem de televiziune pentru supravegherea și alarmarea Aeroportului Internațional  București-Otopeni, cu 90 de camere video și 16 beneficiari de supraveghere, centralizat sau/și separat.
–   Corectorul  pentru  cablu coaxial subteran  Studioul TV din Molière –Emițătorul de la Casa Scânteii, constituind  ideea pentru sute de  corectoare, construite ulterior, vândute  și altor beneficiari.
– Echipamente  pentru transmisia multiplexată a semnalelor de sincronizare, în sistemele TV color, PAL și SECAM.

4. Circuite și dispozitive pentru prelucrări de semnale.

– Procedeu  pentru  vizualizarea  simultană a semnalelor periodice decalate în timp. Procedeul a precedat  apariția pe piață a primului producător de asemenea osciloscoape, firma Tektronix.
–   Am propus (1969) și am brevetat(1970) un procedeu care asigura întrețeserea perfectă  și stabilă a rastrului receptoarelor TV, de la 20% la 100%, insensibilă la paraziți, realizând, astfel, rezoluția(finețea) maximă a imaginilor pe televizoare(575 linii, sistem PAL). Directorul  tehnic al Uzinelor Electronica a respins aplicarea procedeului, pe motiv că  “piesele (1 tranzistor, 2 diode, 3 rezistențe)  ridică  prețul de cost al televizoarelor, dar invenția poate fi aplicată la televizoarele de lux”.

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) și Ministerul  Industriei Construcțiilor de Mașini (MICM) au făcut  demersuri  pe lângă Uzina Electronica, pentru aplicarea  și brevetarea invenției  în statele producătoare de televizoare, dar toate fără succes. În schimb, firme străine au construit ulterior, pentru telespectatori, asemenea “televizoare de lux”.
Cred că trebuie să mă opresc..

IOAN  VASIU: – Dacă aţi putea da înapoi roata vieţii, tot pe acelaşi drum aţi merge, din punct de vedere profesional ?

GHEORGHE  MITROFAN: – Dacă aș da înapoi roata vieții?.. Să merg pe drumul deja parcurs?…Posibil, dar puțin probabil să-mi pot recupera Cipul Destinului Originar…și, în plus, programul este în desfășurare…