Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Glasul adâncului. Năluca (7

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.12 (144), Decembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Glasul adâncului. Năluca (7

Primit pentru publicare: 21 Dec. 2020
Autor: Vasile LEFTER, Focșani, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul     
Publicat: 22 Dec.  2020

© Vasile Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


   

                                              Glasul din adâncuri. Năluca (7 )

 

         Studenții doctorului Nebuneli își ocupară locurile din cabinele repartizate prin tragere la sorți. Prelegerea fu reluată din punctul dinaintea pauzei. Era o punere la curent cu terminologia:

-Dragii mei!  Mai toți oamenii vorbesc despre nebunie ca abatere de la normalitate. Cam zece la sută pot face trimitere la bogăția sinonimică a termenului principal, care oferă o pardigmă flexionară bogată, prin derivare. Alți termeni din lista sinonimică prezintă o sărăcie în ceea ce privește familia de cuvinte. Voi, ca viitori specialiști nălucologi trebuie să cunoașteți toate variantele semantice. Voi face trimitere direct la lucrările lexicografice de bază. Voi înșivă pe parcursul profesiei veți adăuga noi valențe semantice.

               Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEBUNÍE, nebunii, s. f. 1. Pierdere a judecății din cauza unei boli mintale; demență, alienație mintală. ◊ Loc. adv. (Fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire; nechibzuință, nesocotință, prostie. ♦ Neastâmpăr, zburdălnicie. 3. Faptă, vorbă etc. nesocotită, extravagantă, prostie; faptă de om nebun. ♦ (Mai ales la pl.) Faptă lipsită de seriozitate; năzbâtie, ghidușie, ștrengărie, năzdrăvănie, poznă. – Nebun + suf. -ie.
 acțiuni 
     +1 definiție identică

nebunie sf [At: CORESI, EV. 83 / V: (reg) neab~ / Pl: ~ii / E: nebun + -ie1 (Înv) Răutate. 2 (Înv) Ticăloșie. 3 (Înv) Nesupunere. 4 (Înv) Rătăcire. 5 (Înv; spc) Desfrâu. 6 Lipsă de judecată dreaptă Si: nechibzuință, nesocotință (1). 7 (Pex) Prostie. 8 Neastâmpăr. 9 Exuberanță. 10 Lucru, faptă, vorbă etc. necugetată Si: greșeală, prostie, trăsneală. 11 Faptă de om nebun (13). 12 Extravaganță. 13 Fantezie. 14 (Mpl) Faptă lipsită de seriozitate Si: năzbâtie, năzdrăvănie, poznă. 15 Glumă. 16 Farsă. 17 Pierdere a judecății datorită unei boli mintale Si: demență, (pop) nebuneală (1), (înv) neistov. 18 (Fig) Întunecare trecătoare a minții Si: rătăcire. 19 (Determină verbe ca „a-l iubi”, „a-i plăcea”; îlav) La ~ sau, rar, până la ~ Foarte mult Si: enorm. 20 (Îe) O ~ Se spune ca elogiu despre un lucru, o întâmplare, o situație excepțională etc. 21 (Fam; îe) A-i veni cuiva ~ia (sau, rar, ~) A-și pierde stăpânirea de sine. 22 (Fam; îae) A-și ieși din fire. 23 (Fig) Exaltare. 24 (Reg) Boală a albinelor nedefinită mai îndeaproape. 25 (Bot; reg) Zizanie (Lolium perenne).

NEBUNÍE, nebunii, s. f. 1. Pierdere a judecății datorită unei boli mintale; alienație mintală, demență. Suferința care lucea ca o nebunie în ochii lui Tudor îi ținea pe tustrei treji. SADOVEANU, O. VII 63. Ar fi avut momente de adevărată nebunie ca să mă vadă. CAMIL PETRESCU, U. N. 187. Pentru că mă văd tristă și pe gînduri, zic că dau semne de nebunie. ALECSANDRI, T. I 188. ◊ Loc. adv. (Determinînd verbe ca: «a iubi», «a plăcea» etc.) La nebunie = cu mare intensitate, foarte mult. Pe urmă mi-a citit niște scrisori de dragoste, de la o fată, care-l iubea la nebunie și dormea cu poeziile lui sub pernă. VLAHUȚĂ, O. A. 193. Mănunchiul plăcu foarte mult Arăpușchii, căci iubea florile la nebunie. POPESCU, B. III 82. 2. Faptul de a fi nesocotit, nechibzuit. Eu cu nebunia mea am cutezat să-i necăjăsc. DRĂGHICI, R. 89. 3. Faptă nesocotită, nechibzuită, nesăbuită, prostie. Nu îndrăzni în țară păgînă să faci vreo nebunie, ca să nu-ți pierzi capul. SADOVEANU, Z. C. 302. Aveai figura unui om ce merge să se ucidă: mi-era teamă să nu faci vreo nebunie. BOLINTINEANU, O. 389. ♦ Năzdrăvănie, poznă. În Moși… au făcut tot felul de nebunii. PAS, Z. I 126. Întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. CREANGĂ, A. 2. ♦ Neastîmpăr, zburdălnicie. Rîdea c-un fel de copilăroasă nebunie. EMINESCU, N. 83. 4. Faptă de om nebun; grozăvie, oroare

  acțiuni 

NEBUNÍE ~i f. 1) Stare a unei persoane care suferă de o boală mintală; alienație; demență. * A iubi (sau a-i plăcea) la ~ a iubi sau a-i plăcea extrem de mult. 2) Acțiune sau faptă de om nebun; alienație; nebunie. 3) Faptă nesocotită lipsită de gravitate; poznă; năzbâtie; boroboață. [G.-D. nebuniei] /nebun + suf. ~ie

  acțiuni 

nebunie f. 1. turburarea minții cauzată printr’o vătămare a creierului: acces de nebunie; 2. faptă nebună, extravaganță; 3. purtare ușuratecă  Șăineanu, 

 acțiuni 

nebuníe f. (d. nebun). Starea omuluĭ nebun. Faptă ca un nebun, extravaganță. Credință foarte greșită: e o nebunie să crezĭ asemenea lucrurĭ. Pl. Zburdălnicii copilăreștĭ: aceștĭ copiĭ fac numaĭ nebuniĭ. A ĭubi, a-țĭ plăcea la nebunie, a ĭubi, a-țĭ plăcea grozav.   

 Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
nebuníe s. f., art. nebunía, g.-d. art. nebuníei; pl. nebuníi, art. Neb DOOM 2 (2005)
acțiuni
nebuníe s. f., art. nebunía, g.-d. art. nebuníei; pl. nebuníi, art. nebuníile

 acțiuni 

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEBUNÍE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.

 adăugată de siveco

 acțiuni 

NEBUNÍE s. 1. (MED.) alienare, alienație, demență, sminteală, smintire, țicneală, boală mintală, (pop.) nebuneală, (înv. și reg.) smintă, (Transilv., Maram. și Ban.) bolânzie, (prin Bucov.) sălteală, (Mold.) zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (fam.) căpială, (fig.) rătăcire, scrânteală, țăcăneală. (Un acces de ~.) 2. v. glumă. *3. v. folie.

 adăugată de siveco

 acțiuni 

nebunie s. v. ABJECȚIE. FĂRĂDELEGE. INFAMIE. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. TICĂLOȘIE.

  acțiuni 

NEBUNIE s. 1. (MED.) alienare, alienație, demență, sminteală, smintire, țicneală, boală mintală, (pop.) nebuneală, (înv. și reg.) smintă, (Transilv., Maram. și Ban.) bolînzie, (prin Bucov.) sălteală, (Mold.) zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (fam.) căpială, (fig.) rătăcire, scrînteală, țăcăneală. 2. ghidușie, glumă, năzbîtie, năzdrăvănie, poznă, ștrengărie, (prin Ban.) poșovaică, (Mold.) prujă, prujitură, (Mold., Bucov. și Transilv.) șagă, (prin Ban. și Transilv.) șalmă, (prin Transilv. și Olt.) șoadă, (prin Olt. și Munt.) șoană, (Transilv., Ban. și Olt.) șozenie, (Transilv.) șozie, (Mold.) tămășag, (prin Olt.) zgoandă, (înv.) cabazlîc, (fam.) pehlivăni  Sinonime82 (1982)

   acțiuni 

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

NEBUNIE. Subst. Nebunie, nebuneală (pop.), nebunire (rar), înnebunire, demență, alienare mintală, alienație (livr.), insanitate (rar), tulburare mintală (fig.), boală mintală, detracare (livr.), dezaxare (fig.), dezechilibru (fig.), rătăcire (fig.), sminteală, smintire (rar), căpiere (rar), țicneală (fam.), scrînteală (fig.), scrîntire (fig.), țăcăneală (fig.), bolunzeală (reg.), zăluzeală (reg.), zăluzie (reg.), zărgheală (reg.), zărghenie (reg.). Delir, aiurare, halucinație; manie; psihopatie, psihoză; schizofrenie. Nebun, dement, alienat, psihopat, detracat (livr.), dezaxat (fig.), smintit, aiurit, trăsnit, iresponsabil. Casă de nebuni, ospiciu, balamuc. Psihiatrie, psihopatologie. Psihiatru. Adj. Nebun, nebunit (rar), înnebunit, dement, alienat, iresponsabil, bolnav mintal, dezaxat (fig.), dezechilibrat (fig.), căpiat (fig., fam.), smintit, rătăcit (fig.), țicnit (fam.), șui (fam.), capiu (fig.), scrîntit (fig.), țăcănit (fig.), trăsnit, aiurit, aiurea, zălud, zăluzit (reg.), zărghit (reg.), vîntuit (reg.), tuieș (reg.), bolînd (reg.), într-o ureche, ieșit (sărit) din minți, cu mintea rătăcită, sonat (fam.), sărit (ieșit) de pe fix (fam.). Vb. A înnebuni, a (se) nebuni (rar), a se aliena (livr.), a se detraca (livr.), a se dezaxa (fig.), a se dezechilibra (fig.), a căpia (fig., fam.), a se sminti, a se sona (fam.), a se țicni (fam.), a se scrînti (fig.), a se țăcăni (fig.), a se trăsni (fig.), a bolunzi (reg.), a (se) zăluzi (reg.), a se zărghi (reg.), a-și pierde mințile (mintea), a-și pierde dreapta judecată, a i se tulbura mintea (mințile) a-și sări (ieși) din minte, a da în mintea copiilor, a se scrînti la cap. A scoate din minți (din minte), a înnebuni, a băga în nebuneli, a sminti, a lua (a fura, a răpi, a suci) (cuiva) mintea, a tulbura (cuiva) mintea, a vîntui. A fi nebun (smintit, scrîntit), a nu fi în toate mințile, a nu fi sănătos la minte, a fi într-o ureche, a fi cam tralala, a fi (cam) într-o doagă, a-i lipsi (cuiva) o doagă, a fi lovit (bătut, pălit, trăsnit) cu leuca (în cap), a avea gîndaci la cap, a avea clavir la cap, a fi bun de (dus la) balamuc. A delira, a aiura. V. boală, fobie, iritare, manie, nestăpînire, zăpăceală. NECAZ

                 ÎMI CER SCUZE PENTRU ACEST LUNG ITINERAR LEXICOGRAFIC. M-AM GÂNDIT CĂ PENTRU STUDENȚII INTERNAȚIONALI ERA NEVOIE DE MAI MULTE DETALII ÎN ÎNȚELEGEREA ACESTEI RAMURI A MEDICINII CARE POATE FI EXEMPLIFICATĂ PRIN EXCELENȚĂ, DAR ȘI PRIN DEMENȚÎ.

      Sunetul salvator al clopotului care anunța pauza fu primit cu urale din toate modulele de studiu. Cursul va fi reluat după 30 de minute. Era importat ca studenții doctorului Nebuneli să se familiarizeze cu terminologia. Ei vor intra în direct cu Marga Tudor aflată în comă indusă. Vor fi pregătiți să răspundă la multe întrebări legate de apariția obsesivă a nălucilor. Terenul de investigație era virgin. Puține studii se scriseseră pe această temă. Petru Nebuneli , acest caz era o adevărată mană cerească. Putea fi rampa lui de lansare la scară mondială. Parcă își vedea numele în enciclopedia medicală: Modelul Nebuneli!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.664 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5