Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Diaspora Română (DiaspoRom). HERTA MÜLLER – 2 

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

HERTA MÜLLER – 2 

Primit pentru publicare: 11 Febr. 2020
Autor: Augustin OSTACE, Köln, Deutschland,
Publicat: 12 Febr. 2020
© Augustin Ostace© Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


HERTA MÜLLER – 2 

…Oare se va găsi cuvântul ce ar putea resintetiza chipul anatomic uman, probabil oferit de Zeu ca dar şi har Speciei Sapiens, cu străfundurile abstractului creativ uman, acest chip ascuns al lumii artistice, probabil celălalt mare dar şi har oferit de Zeu, prin milă? Prin compasiune? Prin icoana străfulgerată de el însuşi? Prin lacrima adusă de un înger luciferic în lume, undeva pe plaiurile copilăriei noastre, Landschaft der Kindheit?… 

…Oare vom găsi acea cale mirifică a întoarcerii sau reîntoarcerii înspre rădăcinile sinelui nostru, Umkehrung zur Derselben, simetrizând paşii din zăpada albă de altădat’, immer derselbe Schnee, ca o cheie a cerului, Himmelschlüssel, ce îmbrăţişând pământul, se îndrăgosteşte de sine însuşi?… 

…Oare vom intui vreodat’ acel sat pierdut al copilăriei, verlorene Dorfkindheit, care părăsit şi uitat fiind, gefallen in der Vergessenheit, devine visul de nestins în noi şi prin noi, implorând să-l purtăm mai departe prin lumi străine şi adverse, ca marama pilduitoare de lacrimă şi mistificare, în acel dor de necuprins, Sehnsucht der Ungreifende?… 

…Am folosit, şi poate nu întâmplător, câteva din accentele literare prezentate de Herta Müller Luni şi Marţi seara la Köln, la POETICA 6, în faţa unor audienţe de săli si amfiteatre literare arhipline, toţi încercând s-o înţeleagă, s-o descifreze, s-o decodifice, ca un fel de Entschlüsseln, ce, apropiindu-te de el, îşi măreşte misterul… 

…Poate că literatura Hertei Müller ar trebui abordată prin însuşi misterul vocii sale, aparent copilăreşti, prin însuşi carpianismul mâinilor sale, aparent inocente, prin însuşi paşii ei mărunţi prin memoria unor timpuri şi spaţii trecute, Gedächtnisvergangenheit, toate aparent uitate, probabil prin acel de sine care nu are o strictă identitate de critic literar sau explorator psihanalitic… 

…Poate că această Fiinţă împotriva ei înşişi, eine Dasein gegen sich selbst, poate răscoli prin cuvânt şi îndrăznire nerăscolitul pierdut în meandrele istoriei, die Verbotenegeschichte, necuprinsul absolutului, die Absolutenheitumriss, tocmai prin acel ceva ce multor literaţi le scapă, acel infailibil de comun în prea comun, de om în prea om, de vis în prea vis, care, la prima vedere nu sunt literaturizabile, nu sunt metaforizabile, nu sunt poetizabile, dar care, reprofundizate şi reanalizate, conferă revelaţia de indeterminant în el însuşi, aglutinat prin magicul scris, în literă, cuvânt şi carte… 

Augustin Ostace
Köln Nord, Deutschland, 01.02.2020
Rescriere, 02.02.2020



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Virgil Ciuca spune:

    Nu cumva Herta Muller uraste poporul roman?

    Virgil Ciuca

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania