ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 21 Febr. 2018
Text şi imagini: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Rev. Luceafărul
Publicat: 26 Febr. 2018
Editor: Ion ISTRATE
©Cosmina Marcela Oltean ©Rev. Luceafărul

In memoriam – Grigore Vieru, cetăţean de onoare al municipiului Topliţa

Pe 30 mai 1995, la vârsta de 60 de ani, Grigore Vieru primea din partea Consiliului Local al municipiului Topliţa, judeţul Harghita, titlul de cetăţean de onoare. Cu doi ani înainte, în 1993, poetul român basarabean era ales membru al Academiei Române. Miercuri, pe 14 februarie s-au împlinit 83 de ani de la naşterea poetului, iar aniversarea a fost marcată de un spectacol omagial organizat de Casa de Cultură din Topliţa în colaborare cu Primăria municipală, Centrul Cultural Topliţa şi Biblioteca municipală George Sbârcea. Desfăşurătorul a cuprins mai multe momente demne de consemnat. Marţi, oaspeţii din Republica Moldova au vizitat Mănăstirea Sfântu Ilie din Topliţa, trecând pe rând prin biserica veche, muzeu şi biserica nouă. Miercuri, la orele 15.00, în parcul central al municipiului, în faţa bustului poetului a avut loc slujba de pomenire, apoi începând cu orele 16.00, zeci de topliţeni au participat la spectacolul omagial ce a avut loc în sala de spectacole a Casei de Cultură.

La bustul poetului

În deschidere, au adresat câteva cuvinte audienţei primarul municipiului Topliţa, ing. Stelu Platon şi primarul oraşului Ialoveni, Sergiu Armaşu. Acesta din urmă s-a declarat plăcut surprins de vizita în Topliţa. A luat cuvântul prof. Ilie Şandru, care a vorbit despre ziua de 30 mai 1995, despre meritul şi recunoştinţa poetului la primirea titlului de cetăţean de onoare. Devenind astăzi cetăţean de onoare al municipiului Topliţa simt că am devenit cetăţean de onoare al României. Faptul că sunt membru al Academiei Române şi Cetăţean de Onoare al municipiului Topliţa valorează pentru mine mai mult decât Premiul Nobel, afirma atunci poetul. Grigore Vieru a fost printre primii care a văzut că nu sunt şi nu trebuie să fie diferenţe între poporul român şi poporul de peste Prut. Grigore Vieru a înţeles mai devreme decât alţii toată tragedia ce s-a abătut peste românii din Basarabia. Şi a înţeles că singura salvare a lor, spre a supravieţui ca popor, era păstrarea limbii române, spunea prof. Ilie Şandru. Era motivul care l-a determinat ca încă din tinereţe să înceapă lupta pe frontul limbii române pentru că, aşa cum spunea Mihail Kogălniceanu, un popor se întinde până unde trăieşte limba sa. Angajat în acestă luptă pentru supravieţuirea limbii române şi a românilor basarabeni, la 30 de ani Grigore Vieru era deja unul dintre cei mai îndrăgiţi poeţi basarabeni, devenit el însuşi un simbol al luptei pentru supravieţuire. El avea deja în urmă o operă solidă, bogată şi valoroasă, în care dragostea de mamă, de ţară şi de limbă erau ideile-forţă ce se regăsesc aproape în fiecare poezie.   

Scriitorii Ilie Şandru şi Nicolae Băciuţ

A luat apoi cuvântul scriitorul Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei de Cultură din Târgu Mureş, care a avut plăcerea de a-l cunoaşte bine pe poet şi de a-i lua un interviu, în care i-a vorbit despre existenţa sa modestă. Poezia lui Grigore Vieru este cel mai important produs literar al culturii Basarabiei, afirma Nicolae Băciuţ. Printre cele mai importante calităţi ale poeziei sale se numără simplitarea şi profunzimea rostirii poetice. Scriitorul Nicolae Băciuţ a dorit să sublinieze un aspect şi anume că important nu este ca noi să vorbim azi despre Grigore Vieru, ci să-l citim pe Grigore Vieru. Poezia sa nu poate lipsi din nici o bibliotecă. Grigore Vieru visa să-şi vadă patria reîntregită şi a murit neîmpăcat. E greu de imaginat azi Basarabia fără Grigore Vieru, mai spunea scriitorul. Spre finalul intervenţiei sale, Nicolae Băciuţ a surprins audienţa cu un recital de poeme.

În continuare, publicul a primit darul muzical oferit de artiştii Ansamblului Folcloric Profesionist Rapsodia Călimanilor al Centrului Cultural Topliţa. Au încântat publicul soliştii Alexandru Olteanu, Dragomir Raita, Ciprian Ilie, Carmen Antal-Cujbă şi Livia Harpa. Pe scenă a evoluat şi Corul Arhanghelii al Casei de Cultură din Topliţa, dirijat de Alin Negrea. Intervenţiile muzicale ale Corului au alternat cu recitalul pe versuri de Vieru susţinut de elevii Maria Lazăr, Teodora Antal şi Paul Mureşan de la Liceul O.C. Tăslăuanu şi elevii Oana Maria Coja şi Laurenţiu Timar de la Şcoala Gimnazială Miron Cristea, Topliţa. Astfel, versurile lui Grigore Vieru au prins din nou viaţă prin acest recital şi s-au împletit cu note muzicale.

Moderatorul evenimentului a fost prof. Dr. Costel Cristian Lazăr. Manifestarea dedicată amintirii poetului Grigore Vieru se înscrie în seria de evenimente desfăşurate cu ocazia Centenarului. Vineri, 16 februarie, în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, s-a semnat şi actul de înfrăţire a municipiului Topliţa cu oraşul Ialoveni din Republica Moldova.