Oricât de surprinzător ar părea, nouă, oamenilor, nu ne place să fim inconsecvenți. De aceea ne plac clișeele… pentru că acestea nu sunt altceva decât formule utilizate excesiv, automat, cu anume consecvență, „adevăruri” deja dovedite sau social acceptate. Dacă apare un conflict între ceea ce credem și ceea ce facem, resimțim disconfort. Prin urmare, mintea noastră se străduiește să transforme nemulțumirea în mulțumire, acțiunile nedorite în acte virtuoase ( a se citi virtuale) și acceptabile (sau acceptate).

Și totuși, parcursul vieţii nu este deloc unul liniar. Neprevăzutul e la tot pasul. Uneori ne surprinde pozitiv, iar alteori extrem de negativ. Studiile psihologiei ştiinţifice au demonstrat deja că nu evenimentele de viaţă ne schimbă şi ne produc diverse stări emoţionale, ci modul de a ne raporta la ele. Mai exact, cum mintea noastră alege să proceseze ce ni se întâmplă în viaţă, determină cum interpretăm trecutul, cum trăim prezentul şi care vor fi alegerile pe viitor.

Astfel de interpretări au loc în momentele de conflict interior, la apariţia evenimentelor care ne pot clătina echilibrul interior și afecta rutina zilnică. Fiecare dintre noi își activează atunci mecanismele proprii de coping: unii merg la biserică, alții la sală, unii se îndoapă cu ciocolată sau fac shopping compulsiv, alții fac bingeing pe Netflix sau dau click cu #Insta Story. Aceste comportamente nu sunt altceva decât indicatori ai disonanței cognitive. Oamenii sunt fiinţe care încearcă de fiecare dată când au prilejul să se convingă că ceea ce fac are logică: de la lucruri mărunte, până la cele de cea mai mare profunzime, cum ar fi sensul vieţii.

Disonanța cognitivă îi poate determina pe unii oameni să-și schimbe comportamentul, astfel încât acțiunile lor să se alinieze convingerilor lor. În acest fel, oferă oamenilor posibilitatea de a-și examina valorile și acțiunile și de a obține consecvența cognitivă.
In felul acesta, oamenii pot face schimbări pozitive în viața lor, cum ar fi abandonarea obiceiurilor nesănătoase, a dependenței sau a problemelor de gestiune a furiei. Se produce, de fapt, o conștientizare a credințelor și acțiunilor aflate în conflict.

Deși, la prima vedere, clișeul #Insta Story poate părea a avea un efect negativ, uneori poate ajuta oamenii să se schimbe și să crească în moduri pozitive. Sentimentul de amorțire emoțională și gol interior dispare (cel puțin temporar) și acțiunea în sine (rugăciunea, ciocolata sau hashtagul) devine ca o plasă de siguranță atunci când avem cea mai mare nevoie de conectare cu noi înșine.

Totuși, cum consecvența se traduce prin disciplină, nu ne rămâne decât să recunoaștem că autodisciplina rămâne cea mai mare provocare.

Kindly reminder: Pentru o bună sănătate emoțională, păstrați disciplina. Cât de cât.