La finalul lunii ianuarie, în data de 27, la 79 de ani după eliberarea lagărului de concentrare şi exterminare Auchwitz-Birkenau, „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului” a fost marcată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca printr-un eveniment aparte, care, mizând pe dialogul şi interferenţa limbajelor artistice contemporane (de la gest, atitudine, ritm şi mişcare coregrafică la arte grafice, artă digitală şi instalaţii multimedia), a adus un tribut emoţionant victimelor atrocităţilor naziste. Totodată, ca un veritabil „laborator experienţial” alternativ, a propus un tip de experienţă estetică care a subsumat calitatea unui proces de introspecţie cu cea de instrument util în efortul de cunoaştere şi înţelegere a complexităţii lumii şi a vieţii.
Astfel, sub genericul sugestiv „Caligrafii spaţiale ale absenţei|Ecouri dincolo de timp”, potrivit organizatorilor, „ambianţa expoziţiei «IN MEMORIAM|Cartografii ale rezonanţei afective», un eseu-omagiu adus demnităţii tuturor celor care au căzut victime ale ororilor şi erorilor istoriei, a fost gazda unui workshop de dans contemporan, bazat pe improvizaţie ghidată, care a explorat, în trepte graduale de intensitate, un întreg registru de stări şi trăiri ce ating, în mod direct şi fără ambiguitate, tema fragilităţii şi a instabilităţii destinului uman. Cum viaţa şi memoria se oglindesc una pe cealaltă, gesturile, expresiile, armoniile şi modulaţiile corporale sensibile născute în acest context au devenit «portretizări» efemere ale gândurilor, generând un spaţiu de reflecţie şi interpretare împărtăşită, nu doar a trecutului, ci şi a prezentului”.
Evenimentul a avut loc cu implicarea şi participarea activă a patru talentate eleve din clasa a X-a de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj-Napoca, Alexandra Balla, Emilia Marchiş, Hajnalka Popa şi Alexandra Ioana Rus (clasa profesor Loredana Crăciun, expert în dans contemporan), sesiunea formativă fiind concepută şi susţinută de muzeograf Alexandra Sârbu, curatorul expoziţiei sus-amintite.
După încheierea activităților derulate în cadrul workshop-ului, tinerele participante și-au consemnat impresiile legate de experiența trăită la muzeu.
„Un workshop superb de la care am avut multe de învăţat. A fost greu la început să mă acomodez cu tema, dar am reuşit să mă apropii de ea şi să transpun toate emoţiile şi sentimentele prin dans. Durere, înfrângere, cedare, greutate, toate aceste trăiri, combinate cu mişcări, paşi şi gesturi, reprezintă o formă divină de a înţelege şi a vedea altfel lumea. Dansul nu se manifestă doar la exterior, este şi în interior, în minte, în trup, în muşchiul inimii şi cel mai important, în suflet”. (Emilia Marchiş)
„A fost foarte frumos. Această experienţă m-a făcut să realizez o altă latură a lumii. Prin mişcare şi exerciţii de improvizaţie, am reuşit să simt şi să exprim cu propriul corp un întreg repertoriu de emoţii, idei şi mesaje, unele dramatice, iar altele pline de speranţă. Sentimentele pe care le-am trăit au fost extraordinare. Mulţumesc mult!”. (Alexandra Balla)
„Primul pas a fost «orbirea», opturarea privirii noastre, pentru a putea descoperi, de fapt, «necunoscutul», «neaşteptatul», iar corpul meu se simţea acum nesigur şi înfricat, însă în momentul întâlnirii cu acea operă de artă expusă, am simţit un gol imens, care mi-a străpuns fiecare parte a corpului şi care s-a înfipt adânc în sufletul meu, o senzaţie pe care nu o voi uita niciodată. Emoţiile, stările, senzaţiile pe care le-am trăit în această expoziţie sunt rare. Cu această ocazie, am aprofundat puterea de comunicare şi forţa expresivă a limbajului trupului, esenţial în dans, deoarece el este singurul care vibrează la fiecare emoţie, iar prin el, putem transpune orice stare, orice sentiment, orice trăire”. (Alexandra Ioana Rus)
„A fost o experiență de neuitat. Cu ajutorul operelor de artă și a exprimării emoțiilor prin dansul contemporan, am reușit să mă conectez la tot ce mă înconjura, intrând, prin intermediul indicațiilor primite, și într-o fructuoasă relație scenică cu colegele mele de clasă. Mediul muzeal, și, în mod particular, cadrul expoziției în care am fost transpuse, mi-au permis să rezonez cu acel cumul de gânduri şi învăţăminte insuflate de această pagină întunecată a istoriei umanității. Nu mi-am imaginat vreodată că voi putea simți, cu atât mai puțin să trăiesc, o astfel de «călătorie». Vă mulţumesc că aţi făcut acest lucru posibil”. (Hajnalka Popa)
Cosmina Marcela Oltean
Consultant de specialitate: Alexandra Sârbu, muzeograf, istoric de artă, curator