Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

 ÎNTRE ONOARE ȘI CAPITULARE ( III ). BLESTEM ÎN ȚARA DE SUS , NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 6 (138), Iunie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


 ÎNTRE ONOARE ȘI CAPITULARE ( III )
BLESTEM ÎN ȚARA DE SUS , NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU

Primit pentru publicare: 23 Iun. 2020
Autor: Ioan GRĂDINARU,  Buzău
Publicat: 23 Iun. 2020
Revizuit, republicat: 28 Iun. 2020
©Ioan Grădinaru, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

ÎNTRE ONOARE ȘI CAPITULARE ( III )
 BLESTEM ÎN ȚARA DE SUS , NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU

                  Operațiunile militare se extind, iar Uniunea Sovietică în acord cu Germania nazistă prin notele ultimative din 26-28 iunie 1940, ocupă Basarabia,Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Amenințată cu pericolul dispariției ca stat, părăsită de aliați,România a fost nevoită să accepte cedarea și evacuarea în grabă a acelor străvechi  teritorii  românești. La operațiunea de ,, eliberare “ a participat aproape întreg efectivul districtelor militare Kiev și Odesa, adică 32 divizii infanterie,2 divizii de infanterie motorizată, 6 divizii de cavalerie, 11 brigăzi de tancuri și alte unități auxiliare. Moscova a încercat să acrediteze oficial ideea că intrarea trupelor sale în provinciile estice ale României era determinată de nevoia ,,reunirii poporului moldovenesc într-un stat sovietic unic ”. Acum când se împlinesc 80 de ani de la răpirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către imperialismul sovietic,pentru a ne reaminti de eroii acelor vremuri, prezentăm în continuare câteva consemnări din presa vremii, despre acest blestemat eveniment.

        ZIARUL CURENTUL , DIRECTOR PAMFIL ȘEICARU,din zilele de 2 și 4 iulie 1940.

1.a) ÎN ZIUA DE DOLIU NAȚIONAL SE VA PĂSTRA UN MINUT DE RECULEGERE.

 Președenția Consiliului de Miniștri comunică:
               Miercuri 3 iulie a. c., ziua în care ultimele elemente ale trupelor române părăsesc pământul Basarabiei și al Bucovinei de Sus, va fi pentru întreaga țară zi de doliu național.
               Ministerul de Interne a dat următorul comunicat:
   În semn de doliu, Miercuri 3 iulie a. c., la ora 13, toată populația Țării va păstra un minut de reculegere. În acest timp, circulația va fi complet suspendată în întreaga Țară.

1.b) NAȚIA SE ÎNCRUNTĂ de PAMFIL ȘEICARU

        Numai în furtuna adversităților se verifică valoarea morală a unei Națiuni…
Dar Nația este profund serioasă. Ajunge să privești la răspântii chipurile întunecate, să surprinzi în ochi umbrele gândurilor, să vezi făcliile încleștate spre a opri ceea ce se răscolește în adâncurile sufletului…Tot ce a fost verificat, ființe,idei, metode, ca provocatoare de catastrofe, să fie svârlit. Nația își vrea hainele date la etuvă. Este unicul mijloc de a ne salva.

Este unica formă în care putem regăsi echilibrul interior al fiecăruia, redând Statului nostru acea soliditate, acea organizare desăvârșită pe care evenimentele au dovedit că n-o avem încă…Fiecare general care a comandat o armată și a pierdut bătălia este gata să prezinte toate explicațiile, spre a dovedi de ce trebuia să piardă bătălia, uitând însă că i se încredințase comanda spre a câștiga o victorie, nu spre a sfărâma armata într-o rușinoasă înfrângere… Nația înregistrează doar faptul mutilării țării. De aici pornesc judecățile, de aici pornesc acele încruntări cumplite ale Nației. Și nu-i bine să se dea alt sens tăcerii Nației.În această tăcere este o rugăciune pentru cei de dincolo și pentru cei de mâine…

1.c) SUFERINȚĂ MARE, DURERE ÎN ȚARA DE SUS  – ,,CURENTUL”

         Amuțiră clopotele creștinătății, între Prut și Nistru…În Bucovina străbunilor altare, chiuiturile năvălitorilor au stins candelele aprinse lângă mormintele Voievozilor cu bour pe stemă…Sângeră din nou pământul frăției românești, Moldova mioriței bârsane, țara prisăcilor înflorite … odată mai mult potopită de nenoroc…
     Frunțile noastre se înclină în ceasul acesta, cernite spre pământ, ca să ne tăinuim unii altora plânsul.Picură lacrimile noastre pe lespezile de marmură căruntă, sub care se ascund moaștele ctitorilor… ,picură plânsul nostru pe amintirea ogoarelor cu răzeși de nădejde,  a colnicelor cu tulnice de șindrilă…
                      Basarabia ,- Bucovina …
       Ca o mamă osândită să bocească odraslele gemene, ne zbatem trupurile înclinându-se durerea când spre o provincie pierdută, când spre cealaltă …Într-un vălmășag  de buimăcie, răscolim când în Țara de Răsărit, când în Țara de Miază Noapte vedenii minunate și chinuitoare icoane …
       Încotro să se îndrepte  mai întâi jalea noastră, mustrarea noastră ?…

        Spre care țărână să îngenunchem mai întâi, pentru legământ și pentru blestem ?…

        De la Hotin la Cetatea Albă, din Boian la Vatra Dornei , lanurile și cătunele gem astăzi sub zalele robiei: răstigniți ne sunt acolo frații, pretutindeni, de haitele lui Iuda, pângăritoare de altare, de căminuri, de conștiințe …Altora le va folosi de acum belșugul holdelor moldovenești , din nou se va înnopta zarea de stolul lăcustelor, pe moșia cu spice de aur, peste livezile cu poame pârguite … Clopotnițele poleite se vor nărui în pulbere și dărâmătură, credința străbună se va înverșuna să  troienească amenințarea și surghiunul și osânda …
        Dar nădejdele noastre, în restriștea de astăzi, proorocesc o înviere .
        Oricât ar plesni harapnicul, cătușele oricât ar învineți, oricât ar apăsa călușul,… nici chiar pohodul spre ghețuri și către sloiuri nu va putea șterge pomenirea ăstor douăzeci de ani de încălzire la sânul Patriei …

         Nimicită nu ne-a putut fi seminția. Nimicită nu ne va putea fi rasa , acolo, de-ar fi să  curgă numai sânge pe Nistrul moldovenesc, de-ar fi să curgă numai plânset pe albia Prutului, din nou căzut sub blestem de fluviu  hotarnic …

  1. d) ALECU RUSSO , CÂNTAREA ROMÂNIEI , 1850.

         Viforoase erau vremurile cele vechi, dar , oamenii se nășteau tari …Iar din acele câmpuri ce fumegau de pârjol și de măcel, se înălțau strigări de biruință și de libertate ! …Ticăloșie și moarte sunt și acum … dar unde e libertatea și biruința ? …Și strigătele care se înalță sunt numai ale durerii !
         Deșteaptă-te țara mea ! …Birue-ți durerea !…Ziua dreptății se apropie … Toate popoarele se mișcă… Furtuna mântuirii a început!…

  1. e)  CUM AU DECURS IERI OPERAȚIUNILE DE EVACUARE A BASARABIEI ȘI BUCOVINEI

         Comunicatul Marelui Stat Major din ziua de 2 iulie 1940
                 Operațiunile de evacuarea au continuat în cursul zilei de 2 iulie, trupele noastre găsindu-se pe linia : Mt. Lungu –  Crasna – Adâncata – Nord Sulița – Nord calea ferată Sulița Lipcani – Gordănești – Zaicani Fălești ….-Lapușna – Sărata Galbenă – Comrat – Bolgrad , fără incidente importante.

  1. f) Oficiosul Vaticanului arată : DREPTURILE  ROMÂNIEI ASUPRA BASARABIEI ; 75 LA SUTĂ DIN POPULAȚIE ESTE ROMÂNEASCĂ . RUȘII ÎNTR-O INFIMĂ MINORITATE

          Roma , 2. ( Rador ). – „ Osservalore Romano “, într-un articol publicat în prima pagină intitulat  ,, Românii și rușii în Basarabia “, examinează situația din punct de vedere etnografic și statistic.
           După ce spune că începând cu secolul al XIII-lea, Basarabia a făcut parte organică din provincia Moldovei, fiind cedată Rusiei în 1812 în mod arbitrar de către Turcia…, autorul scrie că „ Rusia a încurajat colonizarea Basarabiei cu elemente eterogene, totuși după mai bine de o sută de ani de stăpânire rusă , 75 la sută din populație este românească, după cum arată însăși statisticile rusești ale timpului… După 1930, populația rusă și cea ucraineană din Basarabia se afla într-o minoritate infimă față de populația românească, care astăzi a întrecut două milioane de români în acea provincie  “.
        Mai departe , ziarul arată că și în Bucovina minoritatea rusă este absolut neînsemnată , după cum recunoaște însăși Moscova.

  1. g) CE SPUNE BERLINUL DESPRE RENUNȚAREA ROMÂNIEI LA GARANȚIILE PUTERILOR ALIATE

          BERLIN, – Agenția  D.N.B ,transmite :
      Hotărârile Consiliului de Miniștri român de luni după amiază (1 iulie 1940 ) sunt comentate pe scurt în presa germană, care le prezintă drept o gravă înfrângere a Angliei.
        BERLINER BOERSENZFITUNG scrie : „Dacă guvernul român hotărăște să-și modifice politica sa externă aceasta înseamnă că România se va menține de azi înainte la condițiunile spațiului.Un exemplu pentru aceasta este acordul economic cu Germania….Hotărârile implică totodată o condamnare a ipocriziei engleze și o înfrângere a Angliei…”.
        DEUTSCHE  ALLGEMEINEZEITUNG  declară : ,, Promisiunile engleze ,oricare a fost forma lor, s-au dovedit a fi simple iluzii pentru parteneri. Schimbarea atitudinii României față de Anglia și Franța este o lecție pentru anumite state …”

1.h)  RENUNȚAREA ROMÂNIEI LA GARANȚIA ANGLO-FRANCEZĂ A PUS CAPĂT ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA POLITICII CONTINENTALE A ANGLIEI
           BERLIN, 2 – Agenția D.N.B. transmite :
     FRANKFURTER ZELTUNG declară , în legătură cu faptul că România a renunțat la garanția anglo-franceză, că continental este major și că el își urmează drumul.
    Ziarul scrie că,  după înfrângerea militară, Franța nu mai este în măsură să-și îndeplinească promisiunile de garanții în Balcani.Anglia nu mai joacă nici un rol pe Continent… Atitudinea manifestată de România, încheie ziarul, a pus capăt odată pentru totdeauna politicii continentale urmată de Anglia.

     



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania