Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ÎNVĂŢĂTORUL NOSTRU DE ALTĂDATĂ

          ÎNVĂŢĂTORUL NOSTRU DE ALTĂDATĂ
          Învăţătorul nostru de altădată
          cu faţa luminată,
          cu trupul frumos,
          cu chipul luminos,
          privire blajină şi pură,
          prin vremuri grele ale vieţii a trecut
          în plasa de lumină a soarelui s-a pierdut.,
           Din ochi ne dirija,
          niciodată nu obosea
          şi de toate ne învăţa:
          scrisul,cititul,socotitul,cântul,istoria,
         lucru manual.purtarea bună.
          Scrisul,trebuia să fie clar,
         rotund,caligrafic,ordonat,
         şi uşor într-o parte aplecat,
         ca firele de grâu îndoite într-un lan
         izvorâte din sudoarea frunţii de ţăran.
          Cititul,mai ales cel cu voce tare,
        era o datorie de onoare
        dar şi acela în gând
        cerea limpezime,
        urcuşuri şi coborâşuri line,
        poticniri la punct voite,
        sforţări dătătoare de nuanţe la virgule.
         Fiecare pagină nouă de citire
       era o adevărată desţelinire
       în pământul bun şi curat,
       generos şi bogat în frumuseţi şi tezaure nepieritoare
       ale limbii române.
         Socotitul,avea nevoie de forţă
       de claritatea minţii , de gândire şi strălucire.
         Cântul,cerea o participare a întregii fiinţe.
         Istoria,nu era altceva
       decât dorinţa de a păstra glia strămoşească.
         La lucru manual ne învăţa
       cum să împletim din paie lucioase,
       pălării uşoare şi răcoroase
       care ne apăra,
       de soarele ce se rostogolea,
       în copilăria noastră ca o roată de foc.
         La îndeletniciri agricole ne învăţa:
      altoitul,săditul pomilor, grădinăritul.
      Pentru o înmulţire greşită,
      o adunare pripită,
      domnul nostru nu ne mustra,
      de la capăt ne lua
      şi ne arăta
      cu înţelegere şi răbdare
      cum şi unde am greşit.
        Dacă nu am dat bună ziua
     oamenilor din sat
     grozav ne mustra.
     dacă am minţit,ori am furat
     un creion colorat
     era foarte supărat
     iar buna purtare era pentru fiecare
     cea mai importantă materie din şcoală.
      Acesta a fost nu numai învăţătorul nostru
      ci şi învăţătorul lui Creangă,
      Sadoveanu şi Tudor Vianu
      numai numele diferă în rest totul e la fel:
      bunătate, modestie,pricepere,cinste,sacrificiu.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania