Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Javier Claure Covarrubias

    Primit pentru publicare: 10 aprilie 2016
    Autor (traducerea din Spaniolă și prezentare): Cezar C. VIZINIUCK
    Publicat: 10 aprilie 2016
    Editor: Ion ISTRATE

     

    Javier Claure Covarrubias

    CovarrubiasJavier Claure Covarrubias s-a născut în Oruro, capitala folclorică a Boliviei. Este membru al Pen-Club-ului Internațional, a Uniunii Naționale a Poeților și Scriirorilor din Orueo (UNPE), a Societății Scriitorilor din Suecos și a Societății Poetice din Benidorm (Liceo Poetico de Benidorm) (Spania). Practică jurnalismul cultural. Publică poezii și articole diverse în publicații din Suedia, Bolivia și diferite site-uri pe Internet. A fost unul dintre organizatorii a Primei Întâlniri a Poeților și Prozatorilor Bolivieni în Europa (Stocholm, 1991). A studiat informatica la Universitatea Regală de Tehnologie din Stocholm (Kungliga Tekniska Hösgkolan) și la Universitatea din Uppsala. Deasemenea a studiat matematica la Universitatea din Stocholm, casa de studii unde obține titlul de Maestru în Pedagogie. A făcut parte din redacția revistelor literare „Contraluz” și „Noche Literaria”. Unele dintre poeziile sale au fost selecționate pentru următoarele antologii: „El libro de todos” (1999), “La poesía en Oruro” (2005), “Poesía boliviana en Suecia” (2005), “Antología Comentada de la Poesía Boliviana” (2010), “Antología de la poesía universal, poetas del siglo XXI (2010) y “Antología poética de amor y desamor” (2016). Face parte din ” Dicționarul de aitori oureni” (2007). Ha publicado „Preámbulos y ausencias” (2004), „Con el fuego en la palabra” (2006), „Extraño oficio” (2010) y „Réquiem por un mundo desfallecido” (2014).

    Poezii

    PERTENENCIA QUECHUA
    ¿Rendirme yo? ¡Que se rinda su abuela, carajo! Eduardo Abaroa.

    Aquí nació
    la hija predilecta de Simón Bolívar
    salitre, algas y arena era su cuerpo
    dos faros de alto quilate su diadema
    y los muelles sus extremidades

    Aquí hilaron
    las aves un manto de vicuña
    el Illimani escuchó el gemido de las olas
    y las bautizó con quenas
    con tarkas y charangos

    Aquí brotó
    el cobre, el oro y la plata
    variedades de moluscos y peces
    las gaviotas volaron de norte a sur
    y la espuma jugaba con las rocas
    Aquí trabajaron
    hombres con rústicas herramientas
    con overoles de bayeta
    hasta que llegaron los extranjeros
    y la riqueza se convirtió en la vía dolorosa
    Aquí flameó
    la tricolor en las colinas y en el agua
    el fulgor del rojo encendió la sangre de Abaroa
    el amarillo cubrió las ricas tierras
    y el verde fue la frontera en el desierto
    Aquí confundieron
    civilización con poderío
    se implantó una norma rapiña
    Inglaterra detrás del invasor
    y a cargar con todo por la fuerza
    Aquí tejió
    el enemigo la telaraña del crimen
    entre pistoleros y capitanes
    sin memoria, sin historia
    y muy poca noción de la naturaleza
    Aquí destruyeron
    la Confederación Bolivariana
    Portales, su Ejército y los tiranos
    se aferraron a lo ajeno
    y obedecieron a la Bolsa londinense
    Aquí sembraron
    metralletas y minas antipersonas en el límite
    el Pacífico se convirtió en una contienda
    en saqueos
    y en allanamientos
    Aquí usurparon
    el Litoral hace más de un siglo
    y desde entonces sangra una arteria
    en el Cono Sur de América
    Leterna herida abierta en el Continente
    Aquí bramó
    el viento y las sirenas por la injusta invasión
    Genoveva Ríos fue la niña héroe de la bandera
    Juancito Pinto redobló los tambores a corta edad
    y los Colorados defendieron la Patria
    Aquí instalaron
    aparatos, locomotoras a vapor
    y el nefasto tratado de ultramar
    jamás trajo consigo
    ni paz, ni amistad.

    APARTENENȚA QUECHUA *

    Să renunț eu? Să renunțe bunică-ta, la naiba! Eduardo Abaroa(1)

    Aici s-a născut
    fiica preferată a lui Simón Bolívar(2)
    saramură, alge și nisip era corpul ei
    două faruri de multe carate diademele ei
    și în excesul ei diguri

    Aici s-au rotit
    păsările într-o manta de vigonie
    limanii ascultară geamătul valurilor
    și le botezaseră cu quenas(3)
    cu tarkas(4) și charangos(5)

    Aici au încolțit
    cuprul, aurul și argintul
    varietăți de moluște și pești
    pescărușii au zburat din nord spre sud
    și spuma s-a jucat cu stâncile
    Aici au lucrat
    oameni cu unelte rustice
    cu combinizoane de postav
    până când au ajuns străinii
    și bogăția se convertise în drumul durerii
    Aici fluturaseră
    tricoloruri pe coline și pe ape
    strălucitorul roșu aprins sângele lui Abaroa
    galbenul acoperea bogăția pământului
    și verdele fusese frontiera cu deșertul
    Aici s-au confruntat
    civilixația cu puterea
    se impuse o normă hoțească
    Biserica din spatele invadatorilor
    și-a însușit totul prin forță.
    Aici țesu
    dușmanul pânza de păianjen a crimei
    între pistolari și căpitani
    fără amintiri, fără istorie
    și foarte puține noțiuni despre natură.
    Aici distruseră
    Confederația Nașterii Boliviei
    Armata și tiranii
    s-au aliat cu străinii
    și s-au supus Pungii londoneze
    Aici au semănat
    mitraliere și mine contra omului
    nenumărate
    Pacificul se coverti într-o luptă
    în jafuri
    și într-o cazarmă
    Aici au uzurpat
    litoralul cu mai mult de un secol în urmă
    și de atunci sângerează o arteră
    în Triunghiul Sudic al Americii
    Leterna rănidă deschisă-n Continent
    Aici au vuit
    vântul și sirenele de nejustificată invazie
    Genoveva Ríos(6) a fost fetița erou a steagului
    Juencito Pinto(7) bătu tobele pentru scurta viață
    și cei din Colorado au apărat Patria
    Aici instalaseră
    aparte, locomotive pe vapor
    și nefastul tratat colonial
    niciodată nu a adus
    pace, nici prietenie.

    *limbă vorbită de către băștinașii din munții Anzi, America de Sud. Extinsă mai ales în Peru, Bolivia și Ecuador. În prezent este vorbită de peste zece milioane de persoane(not. trad.)
    1)Eduardo Abaroa (San Pedro de Atacama, 1838 – Calama, 1879) patriot boliviano, erou al Războiului din Pacific (1879-1883) (nota tr.)
    2)Simón Bolivar supranumit Eliberatorul (24.07.1783, Caracas, Noua Granada, azi Venezuela – 17.12.1830, lângă Santa Marta, Columbia). Soldat şi om de stat sud-american care a condus revoluţiile împotriva dominaţiei spaniole în viceregatul Noua Granada. (Nota trad.)
    3)un fel de flaut din trestie folosit de indienii din America de Sud(not. trad.)
    4)tramburină folosită de indieni în America de Sud (not. trad.)
    5)instrument muzical asemănător chitarei cu șase coarde specific indienilor americani (nota trad.)
    6)Genoveva Rios (1865-?) fetiță bolinviancă care la numai 14 ani a apărat steagul bolivian (nota trad.)
    7)Juencito Pinto s-a născut în La Paz, 1867. La 12 ani s-a înrolat în armată ca toboșar. (Nota trd.)

     

    JARDÍN NOCTURNO

    Al jardín bajé descalzo
    para escribir un verso que huele a ti
    mirar tu cuerpo en la retama
    tus ojos de tigre
    Ver cómo la hoguera
    funde tus labios de escarlata
    tu silueta miel de abeja
    tus pupilas inflamables
    Al jardín bajé descalzo
    para interrumpir el silencio
    y tras las palmeras
    tus senos poder besar.

    GRĂDINĂ NOCTURNĂ

    Coborâi în grădină desculț
    pentru a scrie un vers ce miroase ca tine
    privind corpul în Mătura verde
    ochi-ți de tigru
    văzând cum …
    contopește buzele-ți ruginii
    silueta-ți ca mierea de albini
    pupilele-ți înfocate.
    În grădină cobor desculț
    pentru a întrerupe liniștea
    și după palmieri
    sâni-ți se puteau săruta.

     
    A VECES

    A veces dicen que estoy muerto
    y me río a carcajadas en un teatro
    a veces dicen que el tiempo cierra las heridas
    y me pregunto de qué llaga abierta será el que hiere
    a veces dicen que el exilio come las ideas y principios
    y yo les digo que tienen la razón
    A veces dicen que los poetas nada hacen
    y yo les contesto que se muerdan los labios de rabia
    a veces dicen que una mujer desnuda como zancudo pica
    y yo aseguro que es la araña la que muerde
    a veces dicen que no puedes bañarte dos veces
    en las mismas aguas
    y yo explico que al tercer baño te encuentras con Heráclito
    A veces dicen que las lágrimas reconfortan al espíritu
    y yo afirmo que las mejillas son una playa de sal
    a veces dicen que un sueño se parece a una cesta de luceros
    y yo declaro que el Yo interno se levanta
    en los confines del misterio
    a veces dicen que poner nardos en las tumbas
    es acordarse del ayer
    y yo reitero que la cuarta dimensión
    es la cicatriz del firmamento.

    UNEORI

    Uneori ei spun că sunt mort
    că râd în hohote într-un teatru
    uneori ei spun că timpul închide rănile
    și eu mă întreb de ce rana deschisă este ceea ce ofensează
    uneori ei spun că exilul mănâncă ideile și peicipiile
    și eu le zic că au dreptate
    Uneori ei spun că poeții bu fac nimic
    și eu le spuns să-și muște buzele de ciudă
    Uneoei ei spun că o femeie dezbrăcată precum trântorul înțeapă
    și eu îi asigur că păianjenul e cel ce mușcă
    uneori ei spun că nu te poți îmbăia de două ori
    în aceiași apă
    și eu le explic că la a treia baie te-tâlnești cu Heroclit
    Uneoei ei spyn că lacrimile liniștesc spiritul
    și eu le afirm că obrajii sunt o plajă de sare
    uneori ei spun că un vis se-aseamănă cu un coș de licurici
    și eu le declar că Eul unterior se trezește
    la hptarele misterului
    uneori ei spun că a pune tuberoze în morminte
    este pentru aer
    și eu le repet că a patra simensiune
    este cicateicea firamenrului

     

    TE PERSIGUE MI AUSENCIA

    Te persigue mi ausencia por las noches
    cuando el reloj indica sus horas inciertas
    y del ayer buscas el privilegio
    huellas que entre llantos tus vísceras roe
    para poseerte a ti misma con delirio
    para gotear en cada hoja de tus sueños
    Te persigue mi ausencia por las noches
    cuando el reloj indica sus horas inciertas
    y te maquillas como una perra enamorada
    o te mientes sin asco para creerte perfecta
    o te tiras de los pelos por ser la desamparada leona
    o te torturas tristemente en cada amanecer
    Te persigue mi ausencia por las noches
    cuando el reloj indica sus horas inciertas
    y te sientes bohemia con tu falda de fiesta
    y lavas tus píes desesperada cada lunes
    y atesoras tus angustias en cajas de cristal
    y bautizas tu dulce carne ardiente con agua de canela.

    TE URMĂREȘTE ABSENȚA-MI

    Te urmărește absența-mi în noapte
    când ceasul își arată orele incerte
    și de ieri cauți privilegiul
    mirosind pri tre lacrimi îți rozi măruntaiele
    pentru a te poseda singură în delir
    pentru a picura în fiecare frunză din visu-ți
    Te urmărește absența-mi în noapte
    când ceasul își arată orele incerte
    și te machiezi precum o cățea în călduri
    sau te minți fără scrupule crezându-te perfectă
    sau te tragi de păr pentru a părea o leoaică părăsită
    sau te torturezi tristă în fiecare dimineață.
    Te urmărește absența-mi în noapte
    când ceasul își arată orele incerte
    și te simți boemă în fusta-ți de sărbătoare
    și-ți speli picioarele disperată în fiecare Luni
    și-ți strângi mâhnirile-n cutii de sticlă
    și-ți botezi dulcea-ți carne-nflăcărată cu apă de scorțișoară.

     

    LA PALLIRI

    La palliri
    es una mujer solitaria en los desmontes
    madre, esposa o quizá viuda
    que emite señales a golpe de cincel
    el martillo es su rosario
    las piedras su oración
    en la última entraña de la puna
    La palliri
    de trenzas gruesas y pálida sombra
    martilla y martilla para enco
    ntrar el dorado
    templa el aire de esperanzas
    víspera de ilusiones es cada segundo
    pero en su vieja canasta de mimbre
    sigue ardiendo el fuego de la Inquisición
    La palliri
    dedos callosos y pómulos partidos
    siembra semillas, jamás cosecha frutos
    y en sus polvorientos atados
    la vida tiene otro palpitar
    cien gramos de estaño en la balanza
    y toneladas de quebrantos en su estómago
    La palliri
    hija del telúrico temblor
    recolectora de minerales en plena desolación
    Penélope del altiplano entre cascajos
    teje y desteje sueños en su mandil
    y en el dobladillo de su pollera
    encuentra las cruces de su existir
    La palliri
    más fuerte que el viento gélido de la pampa
    más vulnerable que los dolores del alma
    es un grito abrumador en el campamento minero
    no fue a la escuela
    nunca tuvo un sillón para apoyar su adolorido cuerpo
    ni tampoco vino Dios a su encuentro.

    * El apelativo de palliri viene de la palabra quechua “pallar”
    que significa recolectar.
    La palliri es generalmente una mujer que escoge, a martillazos,
    el mineral de las rocas.

    LA PALLIRI*

    La palliri
    este o femeie singură în luminișuri
    mamă, soție sau poaye văduvă
    ce emite semnale prin lovituri de daltă
    ciocanul îi este rozariu
    pietrele îi sunt rugăciunile
    în ultimul mărutai al pământului
    La palliri
    cu cosițe groase și paldă umbră
    ciocănește și ciocănește pentru a găsi auriul
    încălzind aerul cu speranțe
    ajunează iluzii în fiecare moment
    dar în bătrânu-i coș de nuele
    continuă să ardă focul Inchiziției
    La palliri
    degete bătătorite și pomeți hotărâți
    însămânțează semințe, niciodată recoltând fructe
    și în praf îi stă legată viața având altă palpitație
    o sută de grame de cositor în balanță
    și tone de descurajări în stomacu-i
    La palliri
    fica pământului cutremurat
    recoltatoare de minerale în plină devastare
    Penelope a podișului între pietrișuri
    țese și desțese visuri în așternuturi
    și în cusătura hainei sale
    se găsește crucea existenței
    La palliri
    mai puternică decât vântul înghețat din pampas
    mai vulnerabilă decât surerile sifletului
    este un țipăt copleșit în tabăra minerilor
    n-a fost la școală
    niciodată n-a avut un scaun pentru a-și odihni trupu-i îndurerat
    și niciodată n-a întâmpint-o Dumnezeu

    *Apelitivul de palliri vine de la cuvântul quechua „pallar” care înseamnă „a recolta”. La palliri este de fapt o femeie, ce scoate prin lovituri de ciocan, minereul din stânci. (Nota Autorului)



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5