Primit pentru publicare: 10 aprilie 2016
Autor (traducerea din Spaniolă și prezentare): Cezar C. VIZINIUCK
Publicat: 10 aprilie 2016
Editor: Ion ISTRATE

Javier Claure Covarrubias

Javier Claure Covarrubias s-a născut în Oruro, capitala folclorică a Boliviei. Este membru al Pen-Club-ului Internațional, a Uniunii Naționale a Poeților și Scriirorilor din Orueo (UNPE), a Societății Scriitorilor din Suecos și a Societății Poetice din Benidorm (Liceo Poetico de Benidorm) (Spania). Practică jurnalismul cultural. Publică poezii și articole diverse în publicații din Suedia, Bolivia și diferite site-uri pe Internet. A fost unul dintre organizatorii a Primei Întâlniri a Poeților și Prozatorilor Bolivieni în Europa (Stocholm, 1991). A studiat informatica la Universitatea Regală de Tehnologie din Stocholm (Kungliga Tekniska Hösgkolan) și la Universitatea din Uppsala. Deasemenea a studiat matematica la Universitatea din Stocholm, casa de studii unde obține titlul de Maestru în Pedagogie. A făcut parte din redacția revistelor literare „Contraluz” și „Noche Literaria”. Unele dintre poeziile sale au fost selecționate pentru următoarele antologii: „El libro de todos” (1999), “La poesía en Oruro” (2005), “Poesía boliviana en Suecia” (2005), “Antología Comentada de la Poesía Boliviana” (2010), “Antología de la poesía universal, poetas del siglo XXI (2010) y “Antología poética de amor y desamor” (2016). Face parte din ” Dicționarul de aitori oureni” (2007). Ha publicado „Preámbulos y ausencias” (2004), „Con el fuego en la palabra” (2006), „Extraño oficio” (2010) y „Réquiem por un mundo desfallecido” (2014).

Poezii

PERTENENCIA QUECHUA
¿Rendirme yo? ¡Que se rinda su abuela, carajo! Eduardo Abaroa.

Aquí nació
la hija predilecta de Simón Bolívar
salitre, algas y arena era su cuerpo
dos faros de alto quilate su diadema
y los muelles sus extremidades

Aquí hilaron
las aves un manto de vicuña
el Illimani escuchó el gemido de las olas
y las bautizó con quenas
con tarkas y charangos

Aquí brotó
el cobre, el oro y la plata
variedades de moluscos y peces
las gaviotas volaron de norte a sur
y la espuma jugaba con las rocas
Aquí trabajaron
hombres con rústicas herramientas
con overoles de bayeta
hasta que llegaron los extranjeros
y la riqueza se convirtió en la vía dolorosa
Aquí flameó
la tricolor en las colinas y en el agua
el fulgor del rojo encendió la sangre de Abaroa
el amarillo cubrió las ricas tierras
y el verde fue la frontera en el desierto
Aquí confundieron
civilización con poderío
se implantó una norma rapiña
Inglaterra detrás del invasor
y a cargar con todo por la fuerza
Aquí tejió
el enemigo la telaraña del crimen
entre pistoleros y capitanes
sin memoria, sin historia
y muy poca noción de la naturaleza
Aquí destruyeron
la Confederación Bolivariana
Portales, su Ejército y los tiranos
se aferraron a lo ajeno
y obedecieron a la Bolsa londinense
Aquí sembraron
metralletas y minas antipersonas en el límite
el Pacífico se convirtió en una contienda
en saqueos
y en allanamientos
Aquí usurparon
el Litoral hace más de un siglo
y desde entonces sangra una arteria
en el Cono Sur de América
Leterna herida abierta en el Continente
Aquí bramó
el viento y las sirenas por la injusta invasión
Genoveva Ríos fue la niña héroe de la bandera
Juancito Pinto redobló los tambores a corta edad
y los Colorados defendieron la Patria
Aquí instalaron
aparatos, locomotoras a vapor
y el nefasto tratado de ultramar
jamás trajo consigo
ni paz, ni amistad.

APARTENENȚA QUECHUA *

Să renunț eu? Să renunțe bunică-ta, la naiba! Eduardo Abaroa(1)

Aici s-a născut
fiica preferată a lui Simón Bolívar(2)
saramură, alge și nisip era corpul ei
două faruri de multe carate diademele ei
și în excesul ei diguri

Aici s-au rotit
păsările într-o manta de vigonie
limanii ascultară geamătul valurilor
și le botezaseră cu quenas(3)
cu tarkas(4) și charangos(5)

Aici au încolțit
cuprul, aurul și argintul
varietăți de moluște și pești
pescărușii au zburat din nord spre sud
și spuma s-a jucat cu stâncile
Aici au lucrat
oameni cu unelte rustice
cu combinizoane de postav
până când au ajuns străinii
și bogăția se convertise în drumul durerii
Aici fluturaseră
tricoloruri pe coline și pe ape
strălucitorul roșu aprins sângele lui Abaroa
galbenul acoperea bogăția pământului
și verdele fusese frontiera cu deșertul
Aici s-au confruntat
civilixația cu puterea
se impuse o normă hoțească
Biserica din spatele invadatorilor
și-a însușit totul prin forță.
Aici țesu
dușmanul pânza de păianjen a crimei
între pistolari și căpitani
fără amintiri, fără istorie
și foarte puține noțiuni despre natură.
Aici distruseră
Confederația Nașterii Boliviei
Armata și tiranii
s-au aliat cu străinii
și s-au supus Pungii londoneze
Aici au semănat
mitraliere și mine contra omului
nenumărate
Pacificul se coverti într-o luptă
în jafuri
și într-o cazarmă
Aici au uzurpat
litoralul cu mai mult de un secol în urmă
și de atunci sângerează o arteră
în Triunghiul Sudic al Americii
Leterna rănidă deschisă-n Continent
Aici au vuit
vântul și sirenele de nejustificată invazie
Genoveva Ríos(6) a fost fetița erou a steagului
Juencito Pinto(7) bătu tobele pentru scurta viață
și cei din Colorado au apărat Patria
Aici instalaseră
aparte, locomotive pe vapor
și nefastul tratat colonial
niciodată nu a adus
pace, nici prietenie.

*limbă vorbită de către băștinașii din munții Anzi, America de Sud. Extinsă mai ales în Peru, Bolivia și Ecuador. În prezent este vorbită de peste zece milioane de persoane(not. trad.)
1)Eduardo Abaroa (San Pedro de Atacama, 1838 – Calama, 1879) patriot boliviano, erou al Războiului din Pacific (1879-1883) (nota tr.)
2)Simón Bolivar supranumit Eliberatorul (24.07.1783, Caracas, Noua Granada, azi Venezuela – 17.12.1830, lângă Santa Marta, Columbia). Soldat şi om de stat sud-american care a condus revoluţiile împotriva dominaţiei spaniole în viceregatul Noua Granada. (Nota trad.)
3)un fel de flaut din trestie folosit de indienii din America de Sud(not. trad.)
4)tramburină folosită de indieni în America de Sud (not. trad.)
5)instrument muzical asemănător chitarei cu șase coarde specific indienilor americani (nota trad.)
6)Genoveva Rios (1865-?) fetiță bolinviancă care la numai 14 ani a apărat steagul bolivian (nota trad.)
7)Juencito Pinto s-a născut în La Paz, 1867. La 12 ani s-a înrolat în armată ca toboșar. (Nota trd.)

JARDÍN NOCTURNO

Al jardín bajé descalzo
para escribir un verso que huele a ti
mirar tu cuerpo en la retama
tus ojos de tigre
Ver cómo la hoguera
funde tus labios de escarlata
tu silueta miel de abeja
tus pupilas inflamables
Al jardín bajé descalzo
para interrumpir el silencio
y tras las palmeras
tus senos poder besar.

GRĂDINĂ NOCTURNĂ

Coborâi în grădină desculț
pentru a scrie un vers ce miroase ca tine
privind corpul în Mătura verde
ochi-ți de tigru
văzând cum …
contopește buzele-ți ruginii
silueta-ți ca mierea de albini
pupilele-ți înfocate.
În grădină cobor desculț
pentru a întrerupe liniștea
și după palmieri
sâni-ți se puteau săruta.

 
A VECES

A veces dicen que estoy muerto
y me río a carcajadas en un teatro
a veces dicen que el tiempo cierra las heridas
y me pregunto de qué llaga abierta será el que hiere
a veces dicen que el exilio come las ideas y principios
y yo les digo que tienen la razón
A veces dicen que los poetas nada hacen
y yo les contesto que se muerdan los labios de rabia
a veces dicen que una mujer desnuda como zancudo pica
y yo aseguro que es la araña la que muerde
a veces dicen que no puedes bañarte dos veces
en las mismas aguas
y yo explico que al tercer baño te encuentras con Heráclito
A veces dicen que las lágrimas reconfortan al espíritu
y yo afirmo que las mejillas son una playa de sal
a veces dicen que un sueño se parece a una cesta de luceros
y yo declaro que el Yo interno se levanta
en los confines del misterio
a veces dicen que poner nardos en las tumbas
es acordarse del ayer
y yo reitero que la cuarta dimensión
es la cicatriz del firmamento.

UNEORI

Uneori ei spun că sunt mort
că râd în hohote într-un teatru
uneori ei spun că timpul închide rănile
și eu mă întreb de ce rana deschisă este ceea ce ofensează
uneori ei spun că exilul mănâncă ideile și peicipiile
și eu le zic că au dreptate
Uneori ei spun că poeții bu fac nimic
și eu le spuns să-și muște buzele de ciudă
Uneoei ei spun că o femeie dezbrăcată precum trântorul înțeapă
și eu îi asigur că păianjenul e cel ce mușcă
uneori ei spun că nu te poți îmbăia de două ori
în aceiași apă
și eu le explic că la a treia baie te-tâlnești cu Heroclit
Uneoei ei spyn că lacrimile liniștesc spiritul
și eu le afirm că obrajii sunt o plajă de sare
uneori ei spun că un vis se-aseamănă cu un coș de licurici
și eu le declar că Eul unterior se trezește
la hptarele misterului
uneori ei spun că a pune tuberoze în morminte
este pentru aer
și eu le repet că a patra simensiune
este cicateicea firamenrului

TE PERSIGUE MI AUSENCIA

Te persigue mi ausencia por las noches
cuando el reloj indica sus horas inciertas
y del ayer buscas el privilegio
huellas que entre llantos tus vísceras roe
para poseerte a ti misma con delirio
para gotear en cada hoja de tus sueños
Te persigue mi ausencia por las noches
cuando el reloj indica sus horas inciertas
y te maquillas como una perra enamorada
o te mientes sin asco para creerte perfecta
o te tiras de los pelos por ser la desamparada leona
o te torturas tristemente en cada amanecer
Te persigue mi ausencia por las noches
cuando el reloj indica sus horas inciertas
y te sientes bohemia con tu falda de fiesta
y lavas tus píes desesperada cada lunes
y atesoras tus angustias en cajas de cristal
y bautizas tu dulce carne ardiente con agua de canela.

TE URMĂREȘTE ABSENȚA-MI

Te urmărește absența-mi în noapte
când ceasul își arată orele incerte
și de ieri cauți privilegiul
mirosind pri tre lacrimi îți rozi măruntaiele
pentru a te poseda singură în delir
pentru a picura în fiecare frunză din visu-ți
Te urmărește absența-mi în noapte
când ceasul își arată orele incerte
și te machiezi precum o cățea în călduri
sau te minți fără scrupule crezându-te perfectă
sau te tragi de păr pentru a părea o leoaică părăsită
sau te torturezi tristă în fiecare dimineață.
Te urmărește absența-mi în noapte
când ceasul își arată orele incerte
și te simți boemă în fusta-ți de sărbătoare
și-ți speli picioarele disperată în fiecare Luni
și-ți strângi mâhnirile-n cutii de sticlă
și-ți botezi dulcea-ți carne-nflăcărată cu apă de scorțișoară.

LA PALLIRI

La palliri
es una mujer solitaria en los desmontes
madre, esposa o quizá viuda
que emite señales a golpe de cincel
el martillo es su rosario
las piedras su oración
en la última entraña de la puna
La palliri
de trenzas gruesas y pálida sombra
martilla y martilla para enco
ntrar el dorado
templa el aire de esperanzas
víspera de ilusiones es cada segundo
pero en su vieja canasta de mimbre
sigue ardiendo el fuego de la Inquisición
La palliri
dedos callosos y pómulos partidos
siembra semillas, jamás cosecha frutos
y en sus polvorientos atados
la vida tiene otro palpitar
cien gramos de estaño en la balanza
y toneladas de quebrantos en su estómago
La palliri
hija del telúrico temblor
recolectora de minerales en plena desolación
Penélope del altiplano entre cascajos
teje y desteje sueños en su mandil
y en el dobladillo de su pollera
encuentra las cruces de su existir
La palliri
más fuerte que el viento gélido de la pampa
más vulnerable que los dolores del alma
es un grito abrumador en el campamento minero
no fue a la escuela
nunca tuvo un sillón para apoyar su adolorido cuerpo
ni tampoco vino Dios a su encuentro.

* El apelativo de palliri viene de la palabra quechua “pallar”
que significa recolectar.
La palliri es generalmente una mujer que escoge, a martillazos,
el mineral de las rocas.

LA PALLIRI*

La palliri
este o femeie singură în luminișuri
mamă, soție sau poaye văduvă
ce emite semnale prin lovituri de daltă
ciocanul îi este rozariu
pietrele îi sunt rugăciunile
în ultimul mărutai al pământului
La palliri
cu cosițe groase și paldă umbră
ciocănește și ciocănește pentru a găsi auriul
încălzind aerul cu speranțe
ajunează iluzii în fiecare moment
dar în bătrânu-i coș de nuele
continuă să ardă focul Inchiziției
La palliri
degete bătătorite și pomeți hotărâți
însămânțează semințe, niciodată recoltând fructe
și în praf îi stă legată viața având altă palpitație
o sută de grame de cositor în balanță
și tone de descurajări în stomacu-i
La palliri
fica pământului cutremurat
recoltatoare de minerale în plină devastare
Penelope a podișului între pietrișuri
țese și desțese visuri în așternuturi
și în cusătura hainei sale
se găsește crucea existenței
La palliri
mai puternică decât vântul înghețat din pampas
mai vulnerabilă decât surerile sifletului
este un țipăt copleșit în tabăra minerilor
n-a fost la școală
niciodată n-a avut un scaun pentru a-și odihni trupu-i îndurerat
și niciodată n-a întâmpint-o Dumnezeu

*Apelitivul de palliri vine de la cuvântul quechua „pallar” care înseamnă „a recolta”. La palliri este de fapt o femeie, ce scoate prin lovituri de ciocan, minereul din stânci. (Nota Autorului)